miercuri, 31 august 2011

Cateva cuvinte despre stilul Literati/ Bun-jin/ Academic style/ Wen-jen/ Nansoga

Cred ca s-ar impune cateva cuvinte despre stilul literati, care este un stil de modelare a pomisorilor , cu totul aparte fata de celelate stiluri…
Cuvantul literati, vine de la lipsa unui echivalent in engleza a cuvantului Bun-jin. La randul sau, acest cuvant este de fapt pronuntarea in limba japoneza a cuvantului Wen-jen sau Wen-ren din chineza, cuvant ce initial desemna pe acei artisti ce incercau sa iasa din tipare, care incercau sa foloseasca noi forme de exprimare…
Aparut prin anii 1600, stilul bunjin, ca un curent artistic liber de reguli, două secole mai târziu, stilul bunjin este arborat de înalti maestri „rebeli”, dornici sa se exprime si inafara limitelor normelor fundamentale existente la acea epoca in lumea bonsai. Pornesc de la peisajul bonsai (penjing), conceptul ajungand si in Japonia, reprezentat de renumitul maestru Katsushika Hokusai(1760-1849), dezvoltandu-si conceptul apoi printr-un un alt maestru, Ando Hiroshige (1797-1858). În zilele vietii lor, ambii maestrii au fost, de asemenea, pictori celebri de peisaje din Japonia.

Forma stilului Bun-jin, iesita din toate tiparele artistice, desi a fost promovata de catre oamenii de stiinta si arta, de elita, ai vremii lor, nu a fot privita de la inceput cu buna-vointa si respect, fiind adesea luata in deradere si numita astfel, stil al « calugarului beat »…
In perioada dinastiei Tang, apare pentru prima oara o descriere amanuntita a acestui stil, intr-o carte de spe penjing din China. Perioada Tang in China a fost o perioada de glorie pentru arta in tot ce inseamna ea, inclusiv pictura, caligrafie si poezie. Oamenii de stiinta si arta, talentati, in perioada respectiva, erau considerati a fi la fel de importanti in stat ca si membrii guvernului, insasi criteriile de selectie a clasei politice fiind cunoasterea si aprofundarea istoriei, filosofiei, literaturii si artei in formele sale de exprimare.
In aceeasi perioada, penjing a devenit foarte popular si raspandit printre membrii elitei sociale, avand o stransa legatura cu pictura, iar stilul literati a urmarit indeaproape caracterul, filosofia si caligrafia chineza din epoca, fiind numit Xu Xe Hua.
S-a lansat ideea ca literati este rezultatul unei incercari de transpunere in pictura a pomilor ce in iarna au fost curatati de crengi de cei ce culegeau lemne de foc, fiind initial exprimat in stilul de pictura Song sau Sung din Sud, numit Nansoga. De aceea si primilor bonsai literati li se spunea Nansoga.
In natura se mai gasesc asemenea copaci ce au incercat in evolutia lor sa razbata prin frunzisul inalt al padurii, spre lumina, insa dupa defrisarea padurii, in cazul fericit in care acestia raman, pomii seamana izbitor de mult cu aceste forme zvelte, tipice stilului literati.
Oricum, in pictura acesti literati au fost rezultatul unei filosofii minimaliste, transmise initial in incercarea de reproducere fidela a naturii in pomisorii de tip bonsai, realismul acestora fiind o necesitate pentru a avea un bonsai de succes.
S-ar putea ridica obiectii la aceasta afirmatie, putand sustine ca modelarea unui literati este mai degraba o forma expresionista de exprimare in arta bonsai, insa orice ar fi, fara doar si poate, azi, stilul literati, asa cum spunea John Naka « este un vis, este un rezumat… Este o forma semnificativa de bonsai extrem de avansata ca design », intrunind si sintetizand rafinamentul si eleganta in forme zvelte, simple, insa impresionante si puternice.
Mai aproape ca traditie de stilul cascada si cel inclinat, nu are o clasificare clara acest stil, de cele mai multe ori fiind lipsit de nebari si ramuri scurte.
Cum spunea John Naka in articolul « Caracteristici ale stilului bunjin » aparut in Gold Magazin numarul martie-aprilie 1993, acest stil “nu are nici model, este neregulat si pare a fi desfigurat” dar “ ar trebui sa reprezinte un tablou simplu abstract, haiku, poezie, muzica si cantec”, cu forme “de batut de vant, de vreme, nu prea robuste dar mult mai gratioase”
De-a lungul timpului, in evolutia sa, acest stil a capatat un statut aparte, fiind la inceput reprezentativ intre maestrii carturari, incercand a imita insemne ale caligrafiei chineze, au intrunit profunde simboluri filosofice si estetice. Literati a devenit mai mult concept simbol, filosofie si inalt rafinament estetic si mai putin exprimarea unui pom real…
Asa cum zicea Will Heath, « fie ca ii spunem literati, bunjin, Academic style, Wenjen, Nansoga, sau in pictură Song de Sud, nu exista indoiala ca acesta este unul dintre cele mai fascinante dintre toate stilurile si de asemenea, unul din cele mai grele de realizat cu success. Agatat in domeniul dintre natura si viziune, realism si impresionism, vis si realitate, inglobeaza imaginatia noastra in acest sens, incluzand tot ceea ce bonsaiul a fost si este menit sa fie ».
Multi s-au intrebat de unde vine aceasta forma atipica pentru toate stilurile de bonsai, forma ce nu mai urmareste oglindirea, replicarea subtila sau grosiera a naturii ci a devenit o forma abstracta de exprimare, de o inalta eleganta, finete sirafinament....

Modeland un literati, dupa cum zicea John Naka, ar trebui sa :
• « scoateti partile inutile si foliajul in exces. Lasati cantitatea care sa indice cel putin, sau sa sublinieze frumusetea naturala si trasatura caracteristica ;
• Nu conteaza ce metode folositi, insa copacul ar trebui sa fie bine conformat ;
• Stilul bunjin este arta spatiului semnificativ, trebuind sa ofere spatiu extraordinar pentru imaginatie ».


Asadar intr-un literati ar trebui sa descoperim in compozitie un echilibru asimetric cladit pe o fundatie stabila si ferma, un punct ferm de stabilitate si echilibru in dinamica miscarii, fiind practic un inceput indraznet cu rezolutii delicate, asemenator daca vreti cu miscarile de Chi-Qong si Tai-Chi, fiind purtat de acelasi flux de energie ce se recreaza din contradictiile ce formeaza intregul, totul cuprins intr-o forma zvelta si rafinata, in asamblu subtila si totusi ferma, centrul compozitiei fiind trunchiul….….
Practic, acest stil Bunjin este atât de liber, incat pare să încalce toate principiile cu care este invatat practicianul de bonsai. Infinitele resurse si forme ale acestui stil, intaresc convingerea ca bunjin in bonsai nu are practic nici o formă specifică, este dificil de descris, dar este foarte expresiv. Fără îndoială, stilul bunjin in bonsai, ar trebui să descrie sugereze privitorului, caracteristicile formate de vârsta pomilor şi de condiţiile naturale extreme in care s-au dezvoltat acestia.
Există cel putin 16 substiluri în familia stilului Bunjin:
1. Jin Casual, cu trunchiul care formeaza un cot puternic şi are numeroase si schimbatoare direcţii. Nebari, apexul şi ramurile sunt deasupra vasului.


2. Tulpini alungite : trunchi alungit, dezechilibrat, nu este permis ramurilor să crească pe secţiunea de jos a trunchiului, acesta neavand curbe si avand multa simplitate, iar partea incitanta se afla inspre varful pomului, unde este si coroana.

3. Jin in echilibru uimitor: cu ramuri aplecate aproape vertical. La prima vedere neinteresant, acest stil totusi s-a bucurat de o extrem de mare popularitate

4.Arata ca tuşele puternice de pensulă. Nu ne putem aştepta ca vasul sa fie ca o contrapondere la acest stil, dar pornirea de la sol a trunchiului este tipica celor batuti de vant, urmata de o răsucire contrara a acestuia si o indoire graţioasa a ramurilor, aduse înapoi la trunchi si totul se încheie cu o linie de indoire moale, pe partea de sus a acestei abordări a tulpinii.

5. Îndoire şi rotirea de îndoire prin contrast, este particulizata de o indoire drastica a trunchiului, dar încă moale, în linia de deplasare a acestuia şi a ramurilor

6. Batut de vant Jin: Apropiat de stilul suflat de vant, cauzeaza o denaturare a modelului de creştere normală a ramurilor, sugerand direcţia de suflare a vântului.

7. Daruma Jin: are stransa legatura cu filosofia Dharma, forma sugerand un duh numit „Daruma”.

8. Stilul liber : cu ramuri dramatic reduse, propune o contemplare a trunchiului.

9. Bunjingi a fost născut din filosofia artei caligrafiei, de cele mai multe ori constand in imaginea unei litere.

10.Mai este un stil extrem, caracterizat printr-un trunchui extrem de dramatic indoit si la fel de extrem de rar intalnit în natură.

11. Linii netede si ritmate pe trunchi, fără vreun simbol anume, doar cu scopul de a distra privitorul.

12. Ryusei Din.

13. Kane Matsu-nota-Jin: Nu respecta nici o regula de pana acum, insa e lucrat foarte grijuliu. Trunchiul este intors la 90 grade si prima ramura este indoita la fel. Varful scurt arăta ca felinarele de la o răscruce de drumuri.

14. Ikari Jin: Acesta este de fapt o forma bunjin pentru arborii cu trunchi dublu

15. Sprout jin: este o imagine stilizata a unui germene. Poate avea trunchiul inclinat, arcuit sau drept, ramurile fiind situate in varful acestuia

16. Kasa-zikuri Jin: bunjin umbrela, poate cuprinde si mai multe trunchiuri