ro-bonsai ®

Lonicera nitida Maigrun

2012-01-20T03:54:00.001-08:00

Despre Lonicera Nitida Maigrun, una din cele 250 de specii de Lonicera Nitida, se spune ca ar fi indicata pentru incepatorii in ale bonsaiului, intrucat nu este deloc pretentioasa, suporta orice fel de sol ( dar daca e putin acid chiar este bucuroasa), nu ridica probleme cu udatul( suportand destul de bine si perioade secetoase), face frunze mici de la natura, si lastareste abundant in urma taieturii.
Nu de mult, de la un bun prieten, am primit si eu o asemenea planta care se prezenta foarte bine, avand un tachiagari tip neagari, adica un trunchi format din radacini expuse:

Pomisorii modelati cu radacini aeriene si radacini expuse se mai numesc si neku. Acest stil este cunoscut prin cele doua variante ale sale, neagari si negari. Diferenţa constă în principal în proporţii:
A) Pentru stilul neagari, radacinile sunt o extensie a trunchiului(a lui tachiagari), în partea sa inferioară, un fel de prlungire a lui nebari.
B) În cazul stilului negari, toate radacinile sau cea mai mare parte din ele, formeaza nebari. Rădăcinile devin elemente de structură şi de stabilitate, pornind direct de la baza ramurilor inferioare, practic inlocuind trunchiul.

In Europa si America, pentru a denumi acest stil, a aparut denumirea de „stil mangrove”, intrucat pomisorii astfel modelati, seamana foarte mult cu pomii ce exista in mlaştinile de mangrove (familia Rhizophoraceae). Acest stil elegant, fragil si aparent ciudat la o prima vedere, se bucura de succes în lumea occidentala, pretandu-se la aşa-numitele specii domestice, în special speciilor de ficus.

Revenind de unde am plecat, m-am uitat la lonicera primita si am studiat-o cu atentie, incercand sa vad o viitoare forma ce s-ar potrivi plantei, astfel facand mai multe schite:

Pana la urma m-am hotarat la aceasta:

Si m-am apucat sa o tund drastic, sperand ca asa dupa cum ii e si renumele, va inmuguri rapid si abundent, am mai legat-o si cu niste sarme pentru a orienta ramurile:

La o saptamana de la tundere, i-am schimbat si ghiveciul, dandu-i unul mai mare, caci cel vechi devenise neincapator fata de radacini, am mai tuns si radacinile:

Pare-se ca renumele privind inmugurirea nu e doar renume:

Sper ca in viitor, planta sa ma ajute in masura necesara de a ajunge la o forma cat mai apropiata de forma ce mi-am propus-o

Sarbatori fericite, Craciun fericit !

2011-12-23T13:12:00.000-08:00

Craciun fericit tuturor celor care ma cunoasteti sau nu, tuturor celor pe care ii cunosc sau nu, tuturor celor care ma simpatizeaza sau nu, tuturor celor ce ma apreciaza sau ma dispretuiesc, tuturor celor pe care ii apreciez sau ii dispretuiesc, tuturor celor ce ma lauda sau care ma ponegresc si tuturor celor pe care ii laud sau ii ponegresc ! Lumina in suflet sa va picure cu fiecare fulg de nea si fiecare secunda! Sa va luminati si inaltati spiritele dincolo de iubire, iertare si bucuria de a trai frumos, curat, cinstit ! Sa fiti constienti ca Dumnezeul vostru va iubeste in fiecare clipa si in fiece loc... Sa-i acceptati si iubiti pe cei diferiti de voi, caci asa putem sa vedem cat suntem de unici! Craciunul este sarbatoarea intruparii luminii in om, sarbatoarea in care focul nu arde (adica nu face rau), cainii nu musca si daca ne vom putea linisti gandurile vom auzi cantul si colindul ingerilor coborati pe pamant! Sa-i pastram in suflet si sa ne aducem aminte de bucuria de a cauta sub brad ! Sa pastram lumina in noi! La multi ani tuturor!

Merry Christmas to all who know me or not, all they know or not, everyone who likes me or not, all those who appreciate me or despise me, all those who appreciate or despise, all that I praise or denigrate me and all those who praise or denigrate them! I Love to drip with every snowflake and every second! It will light and spirits lifted beyond love, forgiveness and joy of living beautiful, clean, honest! Be aware that your God will love every moment and every place ... Let's accept and love those different from you, for so we can see how unique we are! Christmas is the celebration of light in human incarnation, the celebration of the fire does not burn (which is not bad), dogs do not bite and if we could calm thoughts we hear the angels sing and carol came to earth! Let's cherish and remember the joy of looking under the tree! To keep the light in us! Happy New Year everyone!

la multi ani romani!

2011-12-01T05:50:00.000-08:00

accesati :

http://www.youtube.com/watch?v=Z1ebOVmzZqY
http://www.youtube.com/watch?v=p_HOsHK85bY&feature=related

culori de toamna ...

2011-11-07T10:35:00.000-08:00

Restul s-au "dezbracat" deja....

Despre iernatul bonsailor...

2011-11-06T13:42:00.000-08:00

Un subiect care atrage interesul pasionatilor, entuziastilor de bonsai, este iernatul pomisorilor. Nimeni nu doreste ca pomisorul lucrat peste an sa-si inceteze prezenta in aceasta parte a existentei si atunci incercam prin diferite moduri sa asiguram conditii optime plantelor peste iarna. In linii mari, ar fi suficient sa tragem pomisorii la un loc dosnic, sa ii invelim in paie sau frunze uscate ori ceva asemanator si sa asteptam pana la primavara… Unii mai pun si o folie de plastic peste ei. Altii ii baga in casa, ceea ce este complet gresit pentru speciile care sunt invatate sa-si continue ciclul biologic, iar altii ii umfla cu ingrasaminte care sa le ajunga pana la primavara....
Cand ar incepe iernatul plantelor? Pai, nu e o data anume: daca e o toamna lunga si calduroasa si temperaturile se pastreaza intre 10 - 15 grade Celsius cu plus, nu-i o problema, insa cand scad si se mentin constant sub +10 grade Celsius, plantele incep sa reactioneze si e bine sa le protejam.
Ceea ce consider eu ca ar trebui cunoscut, este ca procesul de pregatire al pomisorilor pentru iernat, incepe din timpul anului. Bineinteles ca modul cum se face aceasta pregatire depinde de numarul de plante, de spatiul avut la dispozitie, de tipul de plante (conifere, foioase, tropicale etc.) si asa mai departe.
Pregatirea cuprinde atat crearea de conditii prin care planta sa devina robusta si puternica, incat sa poata indura frigul iernii si perioada lunga de hibernare, dar si amenajarea locului propriu-zis de iernat. Daca folosirea peste an a stimulentelor bogate in nitrogen, ori a solutiei de zahar in ultimele luni de vegetatie inainte de venirea iernii, ajuta planta sa explodeze in muguri la momentul reluarii activitatii sale in primavara, nu mai putin importanta este amenajarea spatiului in care plantele vor petrece iarna. Acest spatiu nu este unul deosebit si nu implica amenajari complexe, insa este important, intrucat ar trebui sa ofere ingrijitorului accesul catre plantele sale, posibilitatea de a le urmari evolutia pe timpul iernii fara a le schimba semnificativ temperatura ambientala si fara a le supune la vantul rece sau viscoul specific acestui anotimp.
Pentru cei ce nu au trecut inca o iarna cu bonsai, sa lamurim un pic ce trebuie protejat la pomisori:
• partea superioara a pomisorilor, in special foioasele (nu vorbesc despre speciile tropicale si subtropicale), pot rezista la frig si la ger pana la un anumit punct. Avand in vedere ca vantul face ca temperatura sa scada mai mult decat este in realitate, este indicat a pune pomisorii intr-un loc dosit, neexpus la vant, ca sa nu inghete ramurile si tulpina ori apex-ul. Frunzele cad, insa in primavara vor iesi noi muguri din care au sa iasa alte frunze, ramuri etc. ;
• avand in vedere ghiveciul mic si implicit cantitatea mica de pamant(adica subtirimea stratului de pamant ce ar trebui sa fereasca radacinile de contactul cu factorii climatici de la suprafata solului), peste iarna, pomisorilor risca sa le inghete pamantul, in consecinta si radacinile, urmand inevitabil moartea plantei. De aceea este indicat a proteja vasul(de fapt radacinile pomisorului, aflate in vas) si tulpina pomisorului pana la nivelul primei ramuri.

Acoperirea plantelor cu frunze uscate, este o practica destul de raspandita. Frunzele udandu-se de la ploile toamnei se lipesc una de alta, formand un strat izolator pentru planta acoperita cu ele. Insa desi este metoda de protejare a pomisorilor cea mai apropiata de ceea ce ofera natura, are unele inconveniente. Unul ar fi imposibilitatea de verificarea a sterilitatii acestor sa le zic “materiale izolatoare”. Frunzele uscate intra in putrefactie in contact cu apa. Acest proces degaja caldura atat de buna pentru a nu fi afectate de frig radacinile pomisorilor, topind si zapada din stratul apropiat de ghiveci, obtinand astfel o udare “naturala” a solului. Insa aceasta caldura si umezeala abundenta, dezvolta si mucegaiuri sau ciuperci care se vor transmite si plantutelor din ghivece.
Acoperirea plantelor cu paie s-ar crede ca izoleaza mai bine (evident, aerul este un bun izolator, paiul gol pe dinauntru, izoleaza mai bine ca o frunza).
In schimb, la plantele acoperite cu frunzele uscate, caldura inmagazinata este mai mare la nivelul solului ghivecelor. La plantele mele, la cele izolate cu frunze uscate, in primavara cand le scot din iernat, au deja multi lastari la baza. Acesta este un proces firesc, intrucat paiele desi ar trebui sa ofere o izolatie mai buna, ofera in egala masura si o aerisire, pe cand frunzele uscate ofera cu ceva zgarcenie aceasta circulatie a aerului, avand in vedere faptul ca ele ude se lipesc intre ele .
Acoperirea plantelor cu o folie de plastic, ar trebui sa ne scape cel putin de grija de a contacta vreun fung sau ciuperca ce sa faca rau pomisorilor.
Eu folosesc si folia de plastric, la care am ramas constant si care mie cel putin imi da rezultatele dorite. Iarna, din cand in cand, mai ridic folia si pun cate o mana de zapada la radacina plantelor, nu apa(risca sa inghete)...
Cei care au un pic de teren pot sapa o groapa de 30-40cm adancime, pe fundul ei pot pune o scandura si niste pereti tot din scandura in care sa-si bage plantele. Un capac de folie de plastic este arhisuficient si va asigur ca nici pe gerul Bobotezei nu patesc plantele ceva. Bineinteles ca pentru exemplarele mari si robuste, se poate recurge si la ingroparea efectiva a ghivecelor in care este pomisorul, punand si deasupra acestora pamant, intr-un strat de 30-50cm.
Si practica construirii de ingradituri /tarcuri in care se pun plantele si peste care se aseaza paie sau frunze uscate este buna, ajutand sa se treaca iarna cu bine.
De asemenea, iernarea pomisorilor sub spalierul pe care au stat peste an si acoperirea cu folie da rezultate foarte bune.

Iernarea plantelor in apartamente, sau in interior, nu e chiar indicat.… Trebuie avut in vedere ca plantele ar trebui sa-si urmeze ciclul biologic normal. Introducerea lor in interior, inseamna practic marirea temperaturii peste cea la care planta in mod firesc intra in hibernare si “pacalirea” ceasului biologic al pomisorului, astfel ca sa nu mai hiberneze. In felul acesta, mentinand-o in vegetatie, planta nu se mai odihneste peste iana si ii scurtam astfel durata de viata. Trebuie retinut ca desi noi afirmam (si veti gasi acest lucru pe multe site-uri si forumuri) ca exista bonsai de interior si exterior(adica bonsai facuti din plante care se dezvolta in interior sau in exterior), de fapt, exista doar bonsai facuti din plante care se pot simti bine si in interior. Plantele tropicale (cele mai multe fiind numite si plante exotice…) in mediul lor natural, sunt “de exterior”, dar aduse intr-o clima mai friguroasa, pentru a le asigura temperatura necesara unei dezvoltari sanatoase, este nevoie sa le introducem in interior. Si daca nu ar avea nevoie de conditii speciale de dezvoltare, oare ar mai fi vorba de plante exotice?
Totusi, cum multa lume locuieste inca la bloc, iernatul plantelor pe balcon este o realitate. Eu practic si consider ca este suficient ca plantele sa fie trase pe peretele dinspre camera(acesta fiind tot timpul mai cald si radiind in consecinta caldura…) in cazul celor care pe perioada iernii tin balconul inchis; privitor la cei care-l tin deschis, niste cutii de carton captusite eventual cu spuma poliuretanica, hartie maruntita, ziare tocate sau paie sunt suficiente....
De obicei, in balcon, daca este inchis, nu scade temperatura mult sub zero grade, in general pastrandu-se undeva intre plus 5 – plus 12 grade Celsius, iar o udare normala o data la 2-3 saptamani este suficienta in acest caz.
Daca balconul este deschis, temperatura difera cu maxim 5-6 grade in plus fata de exterior.
Temperatura mediului in care ierneaza planta, influenteaza foarte mult modul de udare, trebuind sa tinem cont ca plantele pe perioada de iarna, intra intr-o forma de hibernare, reducandu-si functiile cat mai mult posibil, deci si necesarul de apa. Astfel, trebuie avut in vedere ca daca udarea se va face prea des si abundent, apa ingheata in vas si duce la moartea plantei prin inghetarea radacinilor, dar si prea putina apa ar putea cauza moartea plantei. Udarea prin pulverizare nu este indicata caci apa va ingheta pe planta si va duce la efecte ce vor varia intre pierderea unor mari parti din ramuri si apex, pana la pierderea plantei prin inghetarea partii de deasupra solului… Apa incalzita daca va ganditi sa o folositi, produce un soc termic la nivelul radacinii si iar moare planta. Sunt unele plante la care daca li se administreaza o udare sanatoasa inainte de primul inghet, pot rezista cu acel minim de apa pana in primavara, cu conditia ca iarna sa nu fie foarte geroasa si lunga....

Privitor la pomisorii ce au uro, shari, sharimiki etc., ar fi bine ca trunchiul sau ramurile pe care se intinde lucrarea/lucrarile respectiva/repective, sa fie protejate prin bajonarea cu paie si folie de plastic ori alte materiale similare, intrucat marginile scoartei risca sa inghete, iar in cazul in care exista doar “benzi” subtiri de scoarta, acestea prezinta un risc ridicat de inghet.
De ce trebuie protejate?
Din cauza a unui summum de aspecte:
1. lemnul mort lucrat pe planta va ingheta in timpul iernii;
2. la contacul cu mediul, scoarta va inregistra si ea temperaturi sub zero grade Celsius;
3. cele doua zone inghetate (1 si 2), vor actiona ca un sandwich de temperaturi negative asupra vaselor prin care circula seva plantei, in cele din urma transmitand aceasta temperatura de inghet si in consecinta inghetandu-le;
4. in momentul dezghetului, datorita apei din aceste canale (seva contine in mare parte apa) prin care circula seva, se distrug celulele ce le formeaza, in felul asta distrugandu-se caile prin care planta primeste hrana, pana in cele mai indepartate parti ale sale fata de radacina. Consecinta este moartea plantei datorita inghetarii scoartei.

Pe timpul iernatului plantelor, nu este indicat a se folosi ingrasaminte, intrucat acestea nu vor fi absorbite de planta, in consecinta se vor concentra in sol si nu vor face decat sa-i arda radacinile, avand efect opus fata de cel scontat.

Iernarea plantelor vesnic verzi, se va face in functie de necesitatile regnului si speciei din care este facut bonsaiul sau viitorul bonsai.
Coniferele ar trebui sa ierneze afara, fiindu-le foarte bine-venit gerul.
Plantele vesnic verzi foioase de tip tropical, vor ierna in interioare, insa cu asigurarea unor conditii un pic mai speciale de lumina si temperatura. Avand in vedere ca in zonele tropicale ziua este mai lunga ( semanand ca durata si intensitate a luminii cu zilele de vara din zona climatica in care ne aflam ) decat in timpul iernii din zonele climatice friguroase, aceasta diferenta trebuie recuperata prin utilizarea luminii artificiale. Lumina artificiala ce va trebui sa o oferim plantei este necesar sa fie cat mai apropiata de cea naturala, fara a arde planta prin incalzirea mediului din cauza incalzirii sursei de lumina ( becurile pentru acvarii sunt foarte bune in acest sens, ori cele cu gaz tip neon, sau instalatiile cu sursa luminoasa tip LED ). In concluzie lumina artificiala ce o oferim plantei trebuie sa compenseze lipsa orelor de lumina dar si intensitatea luminii naturale din timpul verii, iar temperatura va trebui sa se pastreze in limitele optime de dezvoltare ale pomisorului.
Departe de a acoperi toate problemele pe care le poate ridica iernatul plantelor, sperand totusi ca pentru unii macar acest articol ofera niste raspunsuri, va urez sa va iasa cu bine din iernat cat mai multi pomisori!

a aparut un nou numar din RO-BONSAI MAGAZIN!

2011-10-31T13:03:00.000-07:00

si-l puteti citi accesand http://www.calameo.com/read/00012536192d7ada192ed

proaspeti intrati in familie...

2011-10-25T12:10:00.000-07:00

noi veniti(yamadori):

3 porumbari:
-unul arata asa

si dupa un pic de coafetare a ajuns asa

- al doilea era asa: si acum dupa o tundere superficiala
Pare-se ca i-a placut de mine, caci dupa o saptamana de la plantarea lui in ghiveci, mi-a oferit o floare

- al treilea :

si dupa ce am tras un picut de el

si un paducel care doar l-am cules si l-am pus in ghiveci

Sper sa se trezeasca cu totii in primavara....

Doua vorbe despre stilul banyan

2011-10-07T00:23:00.000-07:00

Banyan este o denumire generica, folosita pentru cateva specii de arbori din Taiwan, arbori ce in conditii specifice produc radacini deasupra solului, cunoscute sub numele de radacini aeriene. Acesti arbori se gasesc pe dealuri de joase altitudine si campii, practic putand fi vazute aceste plante cam peste tot in Taiwan. Nefiind pretentioase si cultivandu-se usor, ele se cultiva din timpuri stravechi, facand obiectul comertului dintre China si Taiwan.
Reprezentativ pentru aceasta sa spunem grupa de pomi, este ficusul banyan, stiintific numit Ficus microcarpa si face parte din genul Ficus - copaci vesnici verzi, insumand atat specii tropicale cat si specii si subtropicale. Intruca radacina acestuia seamana mult cu ging seng-ul, chinezii l-au numit ficus ging-seng. Este cunoscut si sub numele de ficus retusa.
Fireste ca stilul de bonsai care creeaza un pomisor ce evoca un banyan se va numi stilul banyan. Acest stil nu are prea multe lucruri care sa-l faca sa difere de alte stiluri. Poate cuprinde trunchiuri de la cele inclinate ori drepte, pana la cele serpuitoare, contorsionate dramatic etc.
Determinant in acest stil sunt insa radacinile aeriene ce pornesc de pe ramuri. Aceste radacini aeriene, ar trebui:
• sa iasa de pe partea inferioara a ramuri (cea dinspre sol);
• sa coboare perpendicular spre sol. Nu trebuie ca radacinile sa conflueze si nici sa se suprapuna;
• sa coboare pe cat posibil simetric de pe fiecare ramura, cele de pe ramurile apropiate de varf si cele de pe ramurile din varf vor cobora mai apropiate de trunchi, iar cele de pe ramurile de la baza, vor fi mai distantate de trunchi. Daca ramurile din varf nu vor avea radacini aeriene care sa ajunga la sol, in scurt timp se vor usca, deoarece fluxul sevei nu va mai ajunge si acolo.

Trunchiul unui banyan trebuie sa aiba un pronuntat si puternic afirmat nebari. Inainte de a trece la obtinerea radacinilor aeriene de pe ramuri, ar trebui ca sa existe si radacini care crescute de pe ramuri sa se contopeasca pe trunchi. Modelul, desenul pe care acestea il formeaza pe trunchi nu trebuie sa imite neaparat o plasa sau o impletitura, ci am putea aseza aceste radacini de-a lungul trunchiului, inspre baza, dupa contopirea cu acesta obtinandu-se un trunchi ce seamana mai mult cu o sculptura. Acest trunchi este esential in obtinerea naturaletii unui banyan, intrucat radacinile aeriene in natura pornesc dupa ce trunchiul este bine consolidat. Deci, un trunchi anemic, subtire si firav la un banyan nu va face decat sa dea un aspect inestetic si …. mai putin reusit al stilului. De aceea se practica obtinerea unui trunchi rezultat al fuzionarii mai multor trunchiulete, sau un trunchi la care s-a muncit cativa ani buni pentru a se obtine radacini aeriene ce sa fuzioneze cu acesta. Dupa fuzionare, locul de pornire al radacinilor se taie, obtinandu-se niste ochiuri ce vor ajuta la crearea aparentei de trunchi imbatranit.
Radacinile aeriene ce pornesc de pe ramuri, trebuie sa fie sanatoase si trainice ci nu subtiri precum firul de par; trebuie sa fie intinse, nu sinuoase, coborand perpendicular spre sol ci nu distantandu-se catre baza pomisorului.

Cum ajungem sa obtinem efectiv radacinile aeriene de pe ramuri, vedeti http://ro-bonsai.ro/forum/index.php?topic=117.0

o metoda relativ simpla de a obtine niste radacini frumos asezate pe sol

2011-09-23T14:11:00.000-07:00

Pentru a obtine un nebari frumos, adica o baza a trunchiului insotita de niste frumoase radacini pe sol, la suprafata, ca la pomii batrani din natura, m-am gandit sa va arat cum procedez eu:
-dupa ce planta a crescut cativa ani, cu ocazia transplantarii, o scot din vas si pieptan radacinile asezandu-le in pozitia aproximativa in care as vrea sa arate "desenul" radacinilor pe sol

- in vasul de transplantat asez pamantul in mod normal, pana la buza vasului, peste care, cu ajutorul unei bucati de cauciuc/linoleum sau ceva similar, formez un tarc cu o adancime dubla sau tripla fata de adancimea vasului baza, formand un alt vas fara fund de fapt

- in acest tarc astfel format, peste pamantul existent deja in vasul de baza, pun radacinile plantei in forma/pozitia dorita, peste care pun pamant din nou, pana la buza acestei ingradituri

Planta sta astfel 1-2-3 ani, fiind udata normal, insa incercand a uda mai mult soluldin vasul debaza.... Dupa 2-3 ani se desface ingraditura aceea si incet, in timp, se reduce stratul de pamant de deasupra radacinilor, pana ajungem la buza vasului baza.

Alte solutii pot fi cele oferite de Jerry Mielsk in http://ro-bonsai.ro/forum/index.php?topic=117.0.
Desigur mai sunt si altele....

si iata cum a fost....

2011-09-14T10:09:00.000-07:00

Ajunsi la Gradinile Verona, intai am aranjat pomisorii, lumea a inceput sa se adune

;
- iata si putinele exponate

;
- s-a facut deschiderea prin cuvantul doamnei Alexandra Dinu, din partea organizatorilor Media Events; am fost invitat apoi sa iau si eu cuvantul, povestind cate ceva despre istoria bonsaiului si a saikei-ului, prezentand pe scurt si Asociatia Ro-Bonsai

Dupa acest moment, pasionatii de haiku prin doamna Ioana Dinescu, au tinut un mic cuvant, ocazie cu care au prezentat primul calendar haiku haiga din Romania

A urmat o frumoasa demonstratie de ikebana sustinuta de dna. Sanda Lazur - maestru ikebana

Dupa acest moment de culoare si rafinament, a sosit si momentul ceremoniei ceaiului, ceremonie plina de subtilitate, rafinament si simplitate. In deschiderea ceremoniei, dna. Kazuko Diaconu- nascuta Yamaguchi( fiind membra a uneia din stravechile si nobilele familii japoneze)presedinta a Fundatiei Nipponica, a explicat intelesurile si implicatiile ceremoniei ceaiului

In final, dna. Kazuko, a oferit publicului lucrarea sa "Japonezii despre ei insisi, o lucrare deosebita despre similitudinile culturale si nu numai dintre poporul japonez si roman, dar mai ales o prezentare a a lumii nipone de catre niponi

Am avut placerea de a oferi si un interviu, pe care il puteti urmari accesand http://www.rfi.ro/articol/asculta-rfi-ro/bonsai-pasiune-ridicata-rang-arta

Si cu acestea s-a incheiat o seara placuta de marti, la inceput de toamna in Bucuresti, in cadrul Festivalului Ceaiului si Cafelei.
Multumesc pe aceasta cale tuturor celor ce au facut posibil acest eveniment, atat organizatorilor cat si invitatilor care au inteles sa fie prezenti...

invitatie

2011-09-11T14:55:00.000-07:00

Asociatia RO-BONSAI si Media Events are placerea sa va invite la Gradina Verona Carturesti, str. pictor Arthur Verona, nr.13-15, in data de 13 septembrie a.c., ora 17, pentru a participa la manifestarea "Seara Japoneza", unde va fiinta o expozitie de bonsai sustinuta de Asociatia Ro-Bonsai, va avea loc o demonstratie de ikebana si o introducere in lumea ceremoniei ceaiului, sustinute de Centrul de Studii Romano-Japoneze.

Cateva cuvinte despre stilul Literati/ Bun-jin/ Academic style/ Wen-jen/ Nansoga

2011-08-31T12:18:00.000-07:00

Cred ca s-ar impune cateva cuvinte despre stilul literati, care este un stil de modelare a pomisorilor , cu totul aparte fata de celelate stiluri…
Cuvantul literati, vine de la lipsa unui echivalent in engleza a cuvantului Bun-jin. La randul sau, acest cuvant este de fapt pronuntarea in limba japoneza a cuvantului Wen-jen sau Wen-ren din chineza, cuvant ce initial desemna pe acei artisti ce incercau sa iasa din tipare, care incercau sa foloseasca noi forme de exprimare…
Aparut prin anii 1600, stilul bunjin, ca un curent artistic liber de reguli, două secole mai târziu, stilul bunjin este arborat de înalti maestri „rebeli”, dornici sa se exprime si inafara limitelor normelor fundamentale existente la acea epoca in lumea bonsai. Pornesc de la peisajul bonsai (penjing), conceptul ajungand si in Japonia, reprezentat de renumitul maestru Katsushika Hokusai(1760-1849), dezvoltandu-si conceptul apoi printr-un un alt maestru, Ando Hiroshige (1797-1858). În zilele vietii lor, ambii maestrii au fost, de asemenea, pictori celebri de peisaje din Japonia.

Forma stilului Bun-jin, iesita din toate tiparele artistice, desi a fost promovata de catre oamenii de stiinta si arta, de elita, ai vremii lor, nu a fot privita de la inceput cu buna-vointa si respect, fiind adesea luata in deradere si numita astfel, stil al « calugarului beat »…
In perioada dinastiei Tang, apare pentru prima oara o descriere amanuntita a acestui stil, intr-o carte de spe penjing din China. Perioada Tang in China a fost o perioada de glorie pentru arta in tot ce inseamna ea, inclusiv pictura, caligrafie si poezie. Oamenii de stiinta si arta, talentati, in perioada respectiva, erau considerati a fi la fel de importanti in stat ca si membrii guvernului, insasi criteriile de selectie a clasei politice fiind cunoasterea si aprofundarea istoriei, filosofiei, literaturii si artei in formele sale de exprimare.
In aceeasi perioada, penjing a devenit foarte popular si raspandit printre membrii elitei sociale, avand o stransa legatura cu pictura, iar stilul literati a urmarit indeaproape caracterul, filosofia si caligrafia chineza din epoca, fiind numit Xu Xe Hua.
S-a lansat ideea ca literati este rezultatul unei incercari de transpunere in pictura a pomilor ce in iarna au fost curatati de crengi de cei ce culegeau lemne de foc, fiind initial exprimat in stilul de pictura Song sau Sung din Sud, numit Nansoga. De aceea si primilor bonsai literati li se spunea Nansoga.
In natura se mai gasesc asemenea copaci ce au incercat in evolutia lor sa razbata prin frunzisul inalt al padurii, spre lumina, insa dupa defrisarea padurii, in cazul fericit in care acestia raman, pomii seamana izbitor de mult cu aceste forme zvelte, tipice stilului literati.
Oricum, in pictura acesti literati au fost rezultatul unei filosofii minimaliste, transmise initial in incercarea de reproducere fidela a naturii in pomisorii de tip bonsai, realismul acestora fiind o necesitate pentru a avea un bonsai de succes.
S-ar putea ridica obiectii la aceasta afirmatie, putand sustine ca modelarea unui literati este mai degraba o forma expresionista de exprimare in arta bonsai, insa orice ar fi, fara doar si poate, azi, stilul literati, asa cum spunea John Naka « este un vis, este un rezumat… Este o forma semnificativa de bonsai extrem de avansata ca design », intrunind si sintetizand rafinamentul si eleganta in forme zvelte, simple, insa impresionante si puternice.
Mai aproape ca traditie de stilul cascada si cel inclinat, nu are o clasificare clara acest stil, de cele mai multe ori fiind lipsit de nebari si ramuri scurte.
Cum spunea John Naka in articolul « Caracteristici ale stilului bunjin » aparut in Gold Magazin numarul martie-aprilie 1993, acest stil “nu are nici model, este neregulat si pare a fi desfigurat” dar “ ar trebui sa reprezinte un tablou simplu abstract, haiku, poezie, muzica si cantec”, cu forme “de batut de vant, de vreme, nu prea robuste dar mult mai gratioase”
De-a lungul timpului, in evolutia sa, acest stil a capatat un statut aparte, fiind la inceput reprezentativ intre maestrii carturari, incercand a imita insemne ale caligrafiei chineze, au intrunit profunde simboluri filosofice si estetice. Literati a devenit mai mult concept simbol, filosofie si inalt rafinament estetic si mai putin exprimarea unui pom real…
Asa cum zicea Will Heath, « fie ca ii spunem literati, bunjin, Academic style, Wenjen, Nansoga, sau in pictură Song de Sud, nu exista indoiala ca acesta este unul dintre cele mai fascinante dintre toate stilurile si de asemenea, unul din cele mai grele de realizat cu success. Agatat in domeniul dintre natura si viziune, realism si impresionism, vis si realitate, inglobeaza imaginatia noastra in acest sens, incluzand tot ceea ce bonsaiul a fost si este menit sa fie ».
Multi s-au intrebat de unde vine aceasta forma atipica pentru toate stilurile de bonsai, forma ce nu mai urmareste oglindirea, replicarea subtila sau grosiera a naturii ci a devenit o forma abstracta de exprimare, de o inalta eleganta, finete sirafinament....

Modeland un literati, dupa cum zicea John Naka, ar trebui sa :
• « scoateti partile inutile si foliajul in exces. Lasati cantitatea care sa indice cel putin, sau sa sublinieze frumusetea naturala si trasatura caracteristica ;
• Nu conteaza ce metode folositi, insa copacul ar trebui sa fie bine conformat ;
• Stilul bunjin este arta spatiului semnificativ, trebuind sa ofere spatiu extraordinar pentru imaginatie ».

Asadar intr-un literati ar trebui sa descoperim in compozitie un echilibru asimetric cladit pe o fundatie stabila si ferma, un punct ferm de stabilitate si echilibru in dinamica miscarii, fiind practic un inceput indraznet cu rezolutii delicate, asemenator daca vreti cu miscarile de Chi-Qong si Tai-Chi, fiind purtat de acelasi flux de energie ce se recreaza din contradictiile ce formeaza intregul, totul cuprins intr-o forma zvelta si rafinata, in asamblu subtila si totusi ferma, centrul compozitiei fiind trunchiul….….
Practic, acest stil Bunjin este atât de liber, incat pare să încalce toate principiile cu care este invatat practicianul de bonsai. Infinitele resurse si forme ale acestui stil, intaresc convingerea ca bunjin in bonsai nu are practic nici o formă specifică, este dificil de descris, dar este foarte expresiv. Fără îndoială, stilul bunjin in bonsai, ar trebui să descrie sugereze privitorului, caracteristicile formate de vârsta pomilor şi de condiţiile naturale extreme in care s-au dezvoltat acestia.
Există cel putin 16 substiluri în familia stilului Bunjin:
1. Jin Casual, cu trunchiul care formeaza un cot puternic şi are numeroase si schimbatoare direcţii. Nebari, apexul şi ramurile sunt deasupra vasului.

2. Tulpini alungite : trunchi alungit, dezechilibrat, nu este permis ramurilor să crească pe secţiunea de jos a trunchiului, acesta neavand curbe si avand multa simplitate, iar partea incitanta se afla inspre varful pomului, unde este si coroana.

3. Jin in echilibru uimitor: cu ramuri aplecate aproape vertical. La prima vedere neinteresant, acest stil totusi s-a bucurat de o extrem de mare popularitate

4.Arata ca tuşele puternice de pensulă. Nu ne putem aştepta ca vasul sa fie ca o contrapondere la acest stil, dar pornirea de la sol a trunchiului este tipica celor batuti de vant, urmata de o răsucire contrara a acestuia si o indoire graţioasa a ramurilor, aduse înapoi la trunchi si totul se încheie cu o linie de indoire moale, pe partea de sus a acestei abordări a tulpinii.

5. Îndoire şi rotirea de îndoire prin contrast, este particulizata de o indoire drastica a trunchiului, dar încă moale, în linia de deplasare a acestuia şi a ramurilor

6. Batut de vant Jin: Apropiat de stilul suflat de vant, cauzeaza o denaturare a modelului de creştere normală a ramurilor, sugerand direcţia de suflare a vântului.

7. Daruma Jin: are stransa legatura cu filosofia Dharma, forma sugerand un duh numit „Daruma”.

8. Stilul liber : cu ramuri dramatic reduse, propune o contemplare a trunchiului.

9. Bunjingi a fost născut din filosofia artei caligrafiei, de cele mai multe ori constand in imaginea unei litere.

10.Mai este un stil extrem, caracterizat printr-un trunchui extrem de dramatic indoit si la fel de extrem de rar intalnit în natură.

11. Linii netede si ritmate pe trunchi, fără vreun simbol anume, doar cu scopul de a distra privitorul.

12. Ryusei Din.

13. Kane Matsu-nota-Jin: Nu respecta nici o regula de pana acum, insa e lucrat foarte grijuliu. Trunchiul este intors la 90 grade si prima ramura este indoita la fel. Varful scurt arăta ca felinarele de la o răscruce de drumuri.

14. Ikari Jin: Acesta este de fapt o forma bunjin pentru arborii cu trunchi dublu

15. Sprout jin: este o imagine stilizata a unui germene. Poate avea trunchiul inclinat, arcuit sau drept, ramurile fiind situate in varful acestuia

16. Kasa-zikuri Jin: bunjin umbrela, poate cuprinde si mai multe trunchiuri

noutati....

2011-08-31T06:45:00.001-07:00

Invitatie

2011-08-30T00:06:00.001-07:00

Media Events are placerea sa va invite la Gradina Verona Carturesti, str. pictor Arthur Verona, nr.13-15, in data de 13 septembrie a.c., ora 17, pentru a participa la manifestarea "Seara Japoneza", unde va fiinta o expozitie de bonsai sustinuta de Asociatia Ro-Bonsai, va avea loc o demonstratie de ikebana si o introducere in lumea ceremoniei ceaiului, sustinute de Centrul de Studii Romano-Japoneze.

Ro-Bonsai Magazin, anul 2 numarul 4

2011-07-23T13:17:00.000-07:00

poate fi vizionat la http://en.calameo.com/read/000125361d7cf82886567

kusamono.... sau shitakusa.....

2011-07-06T13:10:00.001-07:00

dupa cateva zile de cer innorat, ba de ploaie si mai putin de soare la mare,cu ceva chef de joaca:

inceput de drum cu o ghinda...

2011-06-27T11:30:00.001-07:00

Am pornit in martie 2011 de la o ghinda pusa in pamant(intr-un pahar de plastic)

Am pus ghinda apoi intr-un vas mic de bonsai...N-am rezistat sa nu "tund" frunzele care erau foaaarte mari si sa nu-i pun niste sarme

Asa se face ca pe 22 iunie uitati cum arata:

Sper sa fie la fel de cooperant si de acum inainte, mai ales ca acum a mai scos un rand de frunze.... O sa mai pun poze cu el...

si iar iasomia...

2011-06-26T22:18:00.000-07:00

si alti candidati la a deveni viitori bonsai

2011-06-19T11:51:00.001-07:00

un afin :

un artar japonez:

un aranjament companion...

2011-06-18T12:16:00.000-07:00

un nou prieten: un paducel

2011-06-15T00:32:00.001-07:00

pornind de aici s-a ajuns aici

si ceva poze de la atelierul de bonsai de la festival

2011-06-11T11:37:00.000-07:00

iata si cateva poze de la atelierul de modelare bonsai sustinut in cadrul festivalului "Aproape de Japonia":
- intai incet, in 5-10 minute s-au ocupat locurile:

apoi am luat cuvantul cateva minute, povestind pe scurt istoria bonsai si unele-alte aspecte ce le-am crezut interesante pentru auditoriu

In cele din urma, ne-am apropiat si de pomisori si primul a fost dl. Razvan Savin- Presedinte al net-clubului Bonsai Club Romania si membru al Asociatiei RO-BONSAI, care a executat o modelare primara pe un mirt pre-bonsai

Dupa dl. Razvan Savin, am intrat si eu in "scena" cu un paducel cules din natura, executand o tundere in vederea unei modelari primare :

si apoi in incheiere, o demonstratie de bonseki, care efectiv a ridicat publicul in picioare (caci altfel nu aveau cum sa vada ce faceam acolo.....)

in sectorul nostru, fiind prezentati bonsai alaturi de bonseki

Profit de ocazie, pentru a multumi tuturor, atat organizatorilor, participantilor cat si vizitatorilor, caci au facut posibil a se intampla acest eveniment.

INVITATIE LA FESTIVALUL “APROAPE DE JAPONIA”

2011-06-06T07:41:00.001-07:00

Asociatia RO-Bonsai,

are placerea sa va invite la festivalul cultural “Aproape de Japonia”, organizat de Colegiul National Mihai Viteazul si Asociatia “Radacini Culturale”, cu sprijinul Ambasadei Japoniei. Evenimentul se va desfasura in salile Colegiului National Mihai Viteazu, in perioada 10-11 iunie 2011, incepand cu vineri, 10 iunie ora 16.30, ceremonia de deschidere avand loc la ora 18.00. Sambata, 11 iunie 2011,incepand cu ora 9.30 puteti participa la ateliere si demonstratii efectuate de participanti. Asociatia RO-Bonsai, intre orele 11.30 – 12.30 va sustine demonstratii de modelare bonsai si bonseki.

Adio Daizo Iwasaki

2011-05-23T13:33:00.000-07:00

Daizo Iwasaki vicepresedinte si fondator al WBFF (World Bonsai Friendship Federation), este al treilea mare maestru al lumii bonsai din secolul trecut, alaturi de Saburo Kato(mare maestru, initiator si Presedinte emerit al WBFF) si John Naka (director fondator al WBFF), fiind fara doar si poate una din cele mai reprezentative personalitati a artei bonsai in Japonia secolului XX... Sambata trecuta, la varsta de 96 de ani, in urma unui atac de cord, s-a alaturat celorlati doi mari maestri bonsai, in nefiinta.....
Interesant este ca Daizo Iwasaki a lasat in urma sa gradina Takasago-an, situata pe insula Shikoku, insumand acolo peste 30 mii exemplare de niwaki, bonsai si prebonsai, dintre care 100 sunt considerati de inalta calitate si parca 20 sunt considerati capodopere vii de catre Asociatia Nippona de Bonsai, detinand si recordul de vanzare a unui bonsai, prin pretul obtinut: 2 milioane usd. El spunea ca strange plantele "In functie de preferintele mele(ale lui Daizo Iwasaki - n.a.) si nu in functie de valoarea de bonsai." .... Insa pare-se ca "preferintele" sale s-au impus si au determinat sau dezvoltat mai bine-zis regulile bonsai japoneze, dar si ale intregii lumi practicante de bonsai......

Despre stilul batut de vant

2011-05-21T12:49:00.000-07:00

Stilul batut de vant este destul de apreciat in bonsai si in saikei, fiind acel stil care precum ii spune si numele, creaza un pomisor ce pare a fi batut de vant. Pentru a putea crea o asemenea senzatie privitorului, practic, putem porni de la un pomisor semi-inclinat sau de la un trunchi modelat in stilul plangator. Eu personal consider acest stil(stilul batut de vant), o varianta daca vreti a stilului plangator , cu particularitatea ca ramurile nu se indreapa spre sol ci oarecum paralel cu acesta.
Ca sa obtinem un efect vizual optim, ar trebui sa ne orientam spre pomisorii cu un nebari puternic si eventual cu radacini puternice si groase pe partea batuta de vant. Astfel, vom putea imprima imaginiii pomului dramatismul si dinamica specifica pomilor batuti de vant din natura.
Desi, aparent, acest stil poate fi privit si ca o forma de valorificare a potentialului unor pomisori dezechilibrati in forma coroanei si in forma lor in asamblu, sau o forma de remodelare a pomisorilor modelati in semi-cascada, o asemenea considerare mi se pare a fi o concluzie pripita si lipsita de profunzime. Radacinile de deasupra solului, puternice si groase ar trebui sa se regaseasca pe partea batuta de vant a pomului, precum si ramurile groase, acestea fiind de fapt si caracteristicile stilului

Toate acestea creaza un efect vizual echilibrat. Daca mai adaugam si un trunchi inclinat, vom obtine deja imaginea dramatica a unui pom aflat in …furtuna.

Cred ca pentru unii, ar putea fi interesant de stiut ca acest stil are doua variante :

1) Batut de vant pe directia vantului– pomul fiind cu ramurile inclinate in sensul vantului, pe sensul de unde bate vantul, neavand nici o ramura (varianta cea mai cunoscuta) si
2) Batut de vant adapostit de vant, sau semi-batut de vant – ramurile si trunchiul fiind afectate de bataia vantului doar in partea iesita din zona protejata sau adapostita.

Un efect deosebit il creaza suprafata radacinilor de pe sol, in cazul in care dorim sa alegem unul sau mai multi pomisori pentru a realiza un asemenea stil , fiind necesar sa retinem acest aspect.
Acest stil poate fi imprimat plantei ca o miscare naturala care poate fi creata inca din faza de puiet, pana la cresterea matura asa cum este in plantarea saikei, incepand cu o grijulie aranjare a radacinilor pomului in mod radial si apoi plantand pomul cu trunchiul inclinat in unghi.

Pentru a produce radacini pe partea batuta de vant si a obtine o oarecare ingrosare a trunchiului, putem pozitiona pomul inclinat spre directia din care bate vantul.

In saikei este important sa urmaresti ca radacinile sa asigure stabilitatea vizuala a pomului. Orice alta varianta este in detrimental echilibrului si armoniei ce ar trebui sa guverneze saikei.

Foarte important, este trunchiul pomisorului, care trebuie armonizat cu inclinarea ramurilor: nu putem avea un trunchi drept, de la sol pana in varf si sa obtinem o imagine armonioasa de batut de vant doar fiindca ramurile sunt pe o singura parte a pomisorului…

Ramurile trebuie de asemenea luate in considerare pentru un material adecvat, ele trebuind sa fie destul de flexibile pentru a putea fi indoite in directia dorita in special catre partea batuta de vant .
Acest stil privitor la ramuri, nu are practic nici o alta regula, decat ca acestea trebuie sa fie mai lungi pe partea din directia in care bate vantul si bineinteles inclinate unitar spre directia respectiva: o ramura inclinata in directia opusa fata de celelate va strica bineinteles intreaga imagine de pom batut de vant.
Ramurile ar trebui sa completeze trunchiul si miscarea acestuia, fara a intra in contradictie cu miscarea de asamblu, adica vreau sa spun ca ar fi extreme de nerecomandat ca in cazul in care apexul trunchiului si majoritatea ramurilor sunt inclinate spre stanga de exemplu, sa existe ramuri inclinate spre dreapta….Stilul batut de vant, este singurul stil unde se accepta ca ramurile sa seintersecteze....
Radacinile de pe suprafata solului, trunchiului si ramurile trebuiesc atent urmarite si modelate in asa fel incat sa creeze o imagine unitara, armonioasa si cat mai aproape de imaginea reala a pomului/pomilor batuti de vant.
Senzatia de echilibru, stabilitate, dinamica si armonie a intregului ar trebui sa guverneze intregul asamblu.

Festivalul Japonia 2011

2011-05-18T01:53:00.001-07:00

In perioada 16-20 aprilie 2011, s-a desfasurat Festivalul Japonia 2011. Media noastra nu a avut timp a se ocupa de acest aspect cultural de inalta tinuta, asa ca m-am gandit ca poate ar fi bine sa subliniem acest eveniment, la care am avut onoarea si placerea de a participa….

Evenimentul a fost organizat de Asociatia Culturala Romano-Japoneza, cu daruire condusa de domnul Presedinte Mihai EPURE. Astfel, in cadrul Centrului de Arta Tinerimea Romana Bucuresti – director Voicu Enachescu, a fost gazduita o expozitie de stampa si fotografie japoneza, prezentandu-se lucrari celebre realizate de catre artistii japonezi clasici si moderni: o adevarata desfatare a ochiului si sufletului.
Privitor la imaginile expuse ca urmare a tehnicii fotografice ( trebuie mentionat ca acestea sunt rezultat al activitatii Grupului Ajisai-Kai, fondat de o absolventa a Universitatii Nihon din Tokyo), respectiv fotografii cu diverse subiecte, remarcabile fiind si fotografiile cu subiecte florale. Membrii Ajisai-Kai prin lucrarile lor subliniaza imbinarea traditionalului cu modernul, specifica Japoniei, dorind astfel sa evidentieze aspecte caracteristice culturii japoneze.
In ceea ce priveste lucrarile de pictura traditionala japoneza, acest segment a fost reprezentat de Yutaka Takamatsu prin celebrele sale lucrari cu reprezentari cabaline (Uma-ko). In nordul Japoniei caii sunt considerati ca si membrii de familie. Vara, oamenii aduc caii impodobiti la templu pentru a-si exprima aprecierea fata de ei si pentru a se ruga divinitatii pentru sanatatea acestora dupa cultivarea orezului. Cunoscatorii de arta s-au mai putut delecta si cu Ukiyo-E, un gen de pictura, respectiv de litografie produs in Japonia prin utilizarea tehnicii blocurilor de lemn, foarte populara intre secolele XVII - XX. Ukiyo-e erau folosite ca postere sau reviste. Acestea prezinta scene teatrale cu actori cunoscuti de Kabuki sau femei frumoase din Yuakuku, multe fiind lucrari renumite si cunoscute pe plan mondial.

Arta filmului, a fost prezenta prin “Dream window, Reflections on the Japanese Garden”, produs de The Smithsonian institution, WDC - film caruia i s-a acordat premiul Grammy. Filmul evidentiaza celebrele gradini japoneze, artele saikei, suiseki, niwaki, ikebana si minunata, simpla, dar impresionanta ceremonie a ceaiului. Altfel zis, tema filmului aborda micile colturi de liniste (in Japonia prezente de la terasele blocurilor din marile orase, micile spatii din mall-uri, pana la parca din afara timpului nostru - temple zen), cu simbolistica lor aparte, oferindu-ni-se onoarea de a vedea multe din gradinile ce sunt inaccesibile sau greu accesibile si japonezului de rand, aducand aproape de noi o gama intreaga de perceptii si experiente ce te indeamna la meditatie asupra naturii, omului si a esteticului pana la inalte si subtile considerente de rafinament...
In cadrul festivalului, Teatrul Japonez de Umbre Pentru Copii - AKEBI a sustinut o serie de reprezentatii in premiera absoluta pentru Romania, ce se incheiau invariabil cu interpretarea impreuna cu spectatorii, de melodii romanesti si japoneze. Grupul AKEBI, a fost fondat in 1962 de 7 studenti ai Scolii de Arte, sustinand spectacole de teatru de papusi si teatru de umbre in scoli primare din toate colturile Japoniei. Unicitatea acestui grup de artisti este data de faptul ca refuza sa foloseasca tehnologia moderna, ramanand fideli traditiei si tehnicilor traditionale in reprezentatiile lor.
Acelasi grup, AKEBI, ne-a delectat cu un deosebit dans traditional specific cultivatorilor de grau din Japonia, dans ce se realizeaza primavara, la momentul cultivarii graului.
Ce ne-a impresionat in mod deosebit, la prima reprezentatie a grupului AKEBI, a fost atitudinea deschisa si concentrarea artistilor asupra activitatii lor, precum si buna - dispozitie ce o degajau in jurul lor, desi erau greu incercati dupa ultimele evenimente din Japonia si dupa 13 ore de zbor (au intrat in scena imediat dupa ce au sosit de la aeroport si abia dupa reprezentatie au mers la hotel): o admirabila concentrare, o senzatie de liniste si buna-dispozitie impartasita tuturor celor din jur, o posibila lectie de demnitate si daruire pentru noi, cei mai putin incercati, dar atat de posomorati si taciturni…..

A aparut un nou numar al revistei RO-BONSAI MAGAZIN

2011-05-14T13:58:00.001-07:00

A aparut un nou numar al revistei RO-BONSAI MAGAZIN! Il puteti citi accesand link-ul
http://www.calameo.com/read/00012536174c7610d8932

Ziua Internationala a bonsaiului

2011-05-13T10:35:00.001-07:00

“Oamenii care iubesc bonsai apreciaza frumusetea naturii si a pomilor in vase mici. Facand asta, ei invata de la natura si invata filosofia vietii. Orice persoana care nu intelege bonsai ii poate aprecia si poate sa fie miscata de frumusetea lor. Puterea bonsai este abilitatea de a portretiza ce este mai frumos in natura. Acesta este telul celor ce cresc bonsai…”
Saburo Kato

Putini dintre dvs cred ca stiu ca in a doua saptamana din luna mai a fiecarui an, se sarbatoreste in intreaga lume de catre iubitorii, pasionatii, amatorii, entuziastii sau profesionistii acestei minunate arte numite bonsai, ziua internationala a bonsaiului.
Bonsaiul pare-se ca a reusit fara ambasade si diplomati sa lege prin pasiune si prietenie, sute de mii, milioane de oameni de pe intreg mapamondul. Ca atare, merita si el o zi a lui, pe langa atatea alte sarbatori.
Dar de fapt, ce este aceasta zi ?
Pentru a afla, trebuie sa coboram putin, in trecut, pana in Japonia jumatatii secolului XIX…..
In acea vreme, in jurul orasului Tokyo, traia un om pe nume Jihei Kato care avea o cultura de orhidee si alte flori, el si familia sa, traind de pe urma comertului cu plante.
Fiul acestuia, Tomekichi Kato a intemeiat gradinile Mansei din Tokyo, fiind cultivator de flori, dar si de bonsai, renumit in intreaga Japonie pentru cunostintele si rezultatele muncii sale. Maestrul Tomekichi Kato la randu-i, avand doar cinci fiice si nici un baiat, numele acestuia nu putea sa fie dus mai departe. Ca atare, maestrul a incuviintat casatoria celei mai mari din fetele sale cu un ucenic, acesta din urma, luand numele sotiei(o practica relativ comuna in Japonia) si astfel s-a asigurat transmiterea peste ani a numelui de Kato. Acest tanar, si-a insusit numele de Tomekichi Kato al doilea, fiind cel care a profilat gradinile Mansei, exclusiv pe cultivarea si crearea de bonsai. Tomekichi Kato al II-lea, este si fondatorul “Orasului Bonsailor” de langa Omiya. Maestrul, avea sa moara la 64 ani, in anul 1946.
Fiul cel mai mare al lui Tomekichi Kato al II-lea, Saburo Kato, nascut in data de 14 mai 1915, zi ce a coincis cu a doua sambata a lunii mai, inregistrat nascut pe data de 15 mai 1915, a deprins arta producerii si cresterii bonsailor de la tatal sau.
Printre multele lectii primite de la tatal sau, cea mai memorabila dupa cum avea sa sustina maestrul Saburo Kato, a fost aceasta:

“pentru a putea crea un bonsai bun, va trebui mai intai sa creezi in tine insuti un caracter bun”,

invatatura asupra careia ar trebui sa meditam si sa ne-o insusim si noi, pasionatii de bonsai din Romania….
Noul maestru al gradinilor de la Omiya si Mansei, avea sa fie practic un novator in arta bonsai, un adevarat cercetartor si teoretician, dar si un stralucit practician al artei bonsai. Viata si realizarile sale, au facut atat de cunoscuta aceasta arta in interiorul, dar mai ales in exteriorul Japoniei, Saburo Kato, primind onoruri si recunoasteri ale activitatii sale, de la inalti demnitari de stat, prin decoratii si deschideri de gradini si muzee pe intreg mapamondul, din Japonia pana in Washington DC, precum si de la diferitele asociatii regionale si nationale, cu profil bonsai.
Practic activitatea sa in arta bonsai, se poate spune ca se suprapune cu dezvoltarea, inbunatatirea, deschiderea spre lume si spre nou a artei bonsai.
Alaturi de John Naka si Daizo Iwasaki alti doi colosi moderni ai bonsaiului, Saburo Kato, creeaza World Bonsai Friendship Federation (WBFF), organizata pe zone ale globului pamantesc… In anul 1989, la prima intalnire mondiala a iubitorilor de bonsai, ce a avut loc la centrul mondial al bonsaiului Omiya- Japonia, tema fiind “Pace mondiala prin bonsai”, au fost prezenti peste 300 de entuziasti din 28 de tari, ocazie in care trei duzini de maestri japonezi in bonsai au tinut prelegeri si demonstratii, printre care si Saburo Kato si fratele sau Hideo.
Nascut in anul 1942, fiul si elevul lui Saburo Kato, maestrul Hatsuji Kato transmite in continuare, minunatele invataminte si taine ale artei bonsai prin fiul sau, maestrul Haruhiko Kato.
La Omiya, in dimineata zilei de 8 februarie 2008, cu o zi inainte de deschiderea celei de a 82-a editii a prestigioasei Expozitii Kokufu Ten Bonsai, avea sa inchida ochii cel care participase la fiecare din editiile acestei remarcabile manifestari, maestrul Saburo Kato – al treilea mare maestru al Gradinilor Mansen, cel mai renumit artist bonsai din lume…

In semn de pretuire a activitatii si vietii marelui maestru Saburo Kato, WBFF a convenit ca in a doua sambata din luna mai a fiecarui an, sa fie sarbatorita Ziua Mondiala a Bonsaiului.

Asa ca de ziua bonsai, toate cele bune, tuturor pasionatilor, admiratorilor, profesionistilor si amatorilor de bonsai!

un tanuki din acer palmatum katsura

2011-04-30T12:07:00.000-07:00

Aceasta specie de acer palmatum, de origine japoneza, pe langa particularitatea aspectului sau este minunata pentru bonsai. Inaltimea maxima este de 150cm, iar coroana ajunge la maxim 100 cm.
Despre ce particularitate este vorba? Pai aceasta planta, primavara are frunzele de culoare portocalie deschis si portocaliu inchis pe margini, in vara se coloreaza intr-un galbe-maron-verzui, iar toamna capata o nuanta de portocaliu puternic si vinele galbene..... Normal, ca atunci cand am vazut asa ceva intr-un magazin de profil, am cautat sa achizitionez un pomisor, insa pretul era cam piperat, asa ca, am inceput sa vorbesc cu prietenii despre acest pomisor, poate stiu ei undeva unul mai ieftin... Am primit in cele din urma, unul de cam 10cm, destul de bine "imbracat".... Am taiat din el ramurele, le-am scurtat in mai multe bucatele pe care le-am pus in ghivecele cu nisip, udate bine si peste am pus cate un borcan de ghiveci... A prins doar una, care a fost daruita unui prieten ce isi dorea si el un Katsura, ca doar "dar din dar..."
Bagat intr-un ghiveci foarte mare fata de micutul pomisor, a stat 3 ani afara, linistit, iernand sub patura groasa de frunze si acoperit cu zapada, ceea ce nu i-a facut rau deloc. Anul trecut l-am transplantat intr-un ghiveci de bonsai(desi el nu arata asa....), iar anul asta m-am decis sa ma apuc de el, mai ales ca efectiv a explodat frumos in coloritul lui atat de inconfundabil

Trunchiul firav, subtire zic eu, trebuia sa-l ingros in vreun fel..... Acum e adevarat ca cei mai multi veti spune ca ar fi trebuit sa-l mai las sa stea linistit, sa se dezvolte inca o vreme..... Se va dezvolta el sigur mai departe....
Cum aveam un ciot de lemn ramas de la un alt tanuki(a trebuit taiat ca era prea mult lemn mort acolo...) si deja dat cu lime, l-am mai curatat pe ici - pe colo, cu un fierastrau i-am dat cateva santuri adanci ce-i drept, in care am bagat pomisorul, cu mare grija sa nu-i vatam firavul trunchi si extrem de casantele ramurele ce le are, am mai pus cateva sarme de orientare pentru cresterea ramurilor si in cele din urma iata ce a iesit:

pe la TV

2011-04-28T12:11:00.000-07:00

pentru pasionatii de bonsai, s-ar putea sa fie interesant de la ora 09.08 a filmuletului

http://www.tvr.ro/inregistrari_tvr2.php?file=tvr2-28.04.2011-08_06.flv&id=TONOMATUL DP2

PASTE FERICIT!

2011-04-23T12:16:00.001-07:00

Tuturor am placerea sa va urez, acum, la sarbatoarea luminii, multa lumina, bucurie, sa fiti mereu in lumina sfanta si sa va lasati calauziti de ea!
Paste fericit tuturor!

si a venit si primavara....

2011-04-17T09:25:00.000-07:00

pare-se ca a venit sigur si primavara:

noi veniti...

2011-04-13T12:24:00.000-07:00

de curand am iesit inafara orasului si uitati cu ce minunatii m-am intors(nerariti, netunsi, doar pusi in pamant):

Acesta din urma, trebuie oblojit ceva si sper sa reusesc sa-l scap de fungul ala si de boala ce o are, dar putin lucrat la jin-ul acela si legat va arata superb....

Paducelul asta doar legat si tuns un picut, "pe ici- pe colo, prin partile esentiale":

asteptam sa vina soarele!

2011-04-03T10:17:00.000-07:00

Dupa ce au petrecut o iarna cu nasurile in zapada, acum dupa ce s-a topit zapada si cat de cat pare ca e o vreme mai buna(asteptam si vremuri mai bune-sper ca nepotii sa le apuce!), am scos pomisorii de la iernat:

Acum asteptam sa inmugureasca si inverzeasca:

Carmona microphylla - Ehretia buxifolia - Fukien tea

2011-04-01T12:53:00.000-07:00

Pe micuta asta o am de 3 ani. Initial nu era ea prea rasarita, era destul de amarata
insa dupa ce i-am schimbat vasul cu unul ceva mai maricel decat initialul, a inceput sa arate parca mai bine

Acum 2 ani, am decis sa o bag intr-o minisera facuta de mine din cateva bucati de scandura si un acvariu intors. A evoluat bine zic eu in acea minisera, chiar i-a priit cu varf si indesat fata de cum era. Anul trecut i-am schimbat iar ghiveciul cu unul mai mare. Avantajul e ca acolo in minisera, am udat-o o data la 1-2-3 luni, e ferita complet de curenti de aer, are o temperatura constanta, umiditatea din aer nu se schimba si uite asa se pare ca e cam ceea ce-i trebuie.... Acum de ex. nu am mai udat-o din ianuarie. Azi i-am mai pus niste apa si m-am decis sa-i fac niste poze:

Asa ca am scos-o din sera si i-am facut cateva poze

Sper sa va placa si voua!

curs initiere in arta bonsai

2011-03-29T08:34:00.001-07:00

Asociatia RO-Bonsai in colaborare cu JICA Alumni Romania, pregateste un curs de initiere in bonsai. Cursul este prevazut sa inceapa in luna aprilie si se va desfasura la Centru de Informare JICA Alumni Romania, din Bd. Unirii nr. 10, in 16 sedinte a 2 ore fiecare (joi dupa amiaza si simbata dimineata). Taxa de participare este de 120ron. Cursul se adreseaza incepatorilor si va contine aspecte teoretice privind istoria si cultura bonsai, precum si aspecte practice de ingrijire, formare si crestere bonsai, incluzind demonstratii practice.
inscriere pe ro.bonsai@yahoo.com

si a venit primavara la ulmi....

2011-03-29T08:22:00.000-07:00

ASOCIATIA RO-BONSAI

2011-03-27T03:44:00.000-07:00

de cand am luat contact cu forumurile de profil bonsai in Romania, tot se pune problema sa se formeze o asociatie a pasionatilor de bonsai ....... Aceasta asociatie s-a format.....
In curand vom avea si hotararea tiparita a instantei. Asociatia se cheama "Asociatia RO-BONSAI". Datorita faptului ca satul fiind de certuri si discutii fara rezultate (de 3 ani stiu numai eu discutiile despre constituirea unei asemenea asociatii....), am cooptat dintre romanii ce si-au petrecut mai bine de 10-15 ani in Japonia, avand onoarea de a constitui alaturi de acestia asociatia cu pricina. Surpriza mea, recunosc, nu mica a fost, cand acestia, cu deosebit de multa buna-vointa si dorinta de a concretiza un astfel de deziderat, au pus efectiv suflet si mult mai mult de atat.... Astfel, impreuna cu sase pasionati de arta japoneza, inclusiv bonsai, fara a fi probleme la constituirea patrimoniului sau fara a-si aminti cineva ca are datorii cand a fost vorba a depune sumele necesare constituirii asociatiei, s-a format Asociatia RO-BONSAI, care are ca site oficial ro-bonsai.ro...
Asociatia RO-BONSAI, deocamdata singura de profil din Romania, isi propune:

1) Sustinerea si promovarea artei bonsai si a artelor conexe si anexe acesteia;
2) Crearea cat mai multor oportunitati de comunicare si schimburi interculturale intre persoanele interesate, asociatiile de profil internationale si nationale;
3) Initierea, promovarii si desfasurarii unor activitati privind strangerea de fonduri pentru sprijinirea programelor de dezvoltare si promovare a celor prevazute la pct.1);
4) Organizarea pe cont propriu sau in colaborare cu alte organizatii similare sau institutii din tara ori din strainatate de excursii, seminarii, cursuri, simpozioane, contacte cu amatori, pasionati, profesionisti, oameni de afaceri din tara sau din afara acesteia, ateliere de lucru, expozitii, targuri, alte activitati promotionale si licitatii care se refera la obiectul de activitate al Asociatiei;
5) Sustinerea de manifestari periodice sau spontane, privind expunerea, clarificarea, explicarea si promovarea intr-un mod corect a artei bonsai si a artelor conexe si anexe acesteia;
6) Facilitarea informatiei privind arta bonsai, distribuirea informatiei si a modurilor de instruire in forma scrisa sau in orice alt mod, atat intre membrii Asociatiei cat si intre acestia si alte asociatii de profil, internationale sau nationale;
7) Facilitarea, mijlocirea sau initierea pentru membrii Asociatiei a contactului cu personalitati nationale sau internationale in domeniu;
8) Acordarea de servicii, sprijin, consultanta sau asistenta pentru membrii asociatiei, privind instruirea lor si dezvoltarea cunostintelor ce le detin, in scopul indeplinirii obiectivelor Asociatiei;
9) Formarea, dezvoltarea si sustinerea de puncte de cultura de bonsai si accesorii ale acestora in Romania;
10) Implementarea in Romania a tehnicilor, sistemelor si modurilor de cultura bonsai si accesorii ale acestora;
11) Efectuarea si sustinerea de cursuri de initiere, formare si ingrijire bonsai in Romania;
12) Avizarea personalului specializat in arta bonsai, precum si a punctelor de cultura bonsai pe teritoriul Romaniei;
13) Introducerea, sustinerea si dezvoltarea in Romania a standardelor internationale de apreciere si cultura a bonsailor;
14) Promovarea relatiilor dintre membrii Asociatiei si membrii altor asociatii de profil;
15) Sprijinirea formarii si dezvoltarii unei piete constante de bonsai in Romania;
16) Facilitarea eventualelor exporturi sau importuri ce s-ar ocaziona de membrii Asociatiei;
17) incurajarea Si contributia la dezvoltarea Si consolidarea relatiilor comerciale Si economice, in general a relatiilor de afaceri, a legaturilor sociale, culturale Si religioase, promovarea valorilor umane Si filantropice intre tarile producatoare de bonsai, tarile consumatoare de bonsai si de accesorii bonsai Si Romania, promovarea investitiilor Si a schimburilor comerciale dintre respectivele tari in acest sens;
18) Protejarea Si afirmarea intereselor profesionale, economice, individuale Si morale ale membrilor Asociatiei, precum Si cultivarea spiritului de intrajutorare, de colaborare, Si de sprijin reciproc in realizarea obiectivelor asociatiei, pe care aceStia le intreprind in Romania Si in afara acesteia ;
19) Facilitarea comunicarii ?ntre factorii competenti din sectorul de afaceri, de stat sau civil in scopul indeplinirii Si dezvoltarii obiectivelor Asociatiei ;
20) Afilierea la asociatiile si organismele internationale de profil;
21) Contributia la dezvoltarea economica a Romaniei ;
22) Organizarea de manifestari precum: conferinte de presa, conferinte, cursuri practice, expozitii, targuri, sesiuni stiintifice, seminarii informative, caravane, intalniri internationale, fondarea de biblioteci, a unei baze de date, editarea de tiparituri, finalizarea de eventuale contracte intre asociatiile de profil, organismele Si organizatiile nationale si internationale ;
23) Dezvoltarea relatiilor de colaborare cu alte persoane fizice sau juridice, cu autoritatile, guvernele Si demnitari ai altor tari, cu organismele administratiei publice, cu alte aSezaminte, camerele de comert, industrie, agricultura Si marina Si cu fundatii Si organisme nationale sau cu alte asociatii, federatii, corporatii, institute etc.
24). infiintarea Si asocierea la persoane juridice profitabile. Dividendele de la persoanele juridice, daca nu sunt reinvestite in aceleaSi persoane juridice, vor fi folosite obligatoriu pentru atingerea obiectivului Asociatiei ;
25). Asocierea ca membru in alte asociatii, organisme, fundatii, corporatii, confederatii, institute Si ?n orice alte tipuri de activitati pentru promovarea scopurilor Asociatiei ;
26) Participarea in comisii, consilii, conferinte, expozitii, la manifestari nationale Si internationale legate de interesele Si activitatiile Asociatiei ;
27). Aderarea la organizatii europene, nationale sau internationale ;
28). Intermedierea sau arbitrarea pentru solutionarea litigiilor prin tranzactii sau intelegeri reciproce extrajudiciare, in urma solicitarii partilor beligerante, membrii ai Asociatiei ;
29). Intermedierea pentru semnarea de acorduri comerciale de catre membrii Asociatiei, initiativa Si sustinerea in infiintarea zonelor libere sau industriale, a centrelor comerciale, a expozitiilor permanente etc.
30). Elaborarea Si predarea catre organele abilitate a studiilor, proiectelor de legi, hotararilor Si propunerilor ce respecta cadrul general al obiectivelor Asociatiei, dar Si enuntarea problemelor concrete in ceea ce priveSte protectia, imbunatatirea, dar Si promovarea intereselor legale ale membrilor acesteia ;
31). Dialog Si colaborare cu Administratia Publica a Romaniei sau a altor state pentru elaborarea Si confruntarea cu problemele referitoare la activitatile economice, comerciale, industriale ale membrilor Asociatiei in Romania Si in alte tari, atat timp cat acestea vizeaza indeplinirea obiectivelor Asociatiei ;
32). Elaborarea si promovarea de studii si proiecte de arhitectura peisagistica, gradini publice si private, parcuri de agrement, parcuri geologice;
33). Realizarea de proiecte si parteneriate cu organismele statale si internationale pentru realizarea de studii si proiecte cu scop de protectie si reabilitare a mediului;
34). Reciclarea deseurilor in vederea ecologizarii solului si utilizarea acestora in vederea stabilirii de culturi de bonsai, arbustio sau pomi ornamentali
35). Realizarea de programe educative privind mediul si protectia acestuia, inclusiv implementarea in gradinite, scoli, licee, facultati;
Activitati de protectie si extindere a zonelor verzi. Infiintarea de culturi de bonsai, arbusti, arbusti de gradina si arbusti ornamentali, ingrijirea si tunderea acestora;
36). Activitati de formare si consiliere pentru dezvoltarea si implementarea de proiecte nationale si internationale;
37). Organizarea de evenimente(conferinte, simpozioane, seminarii, mese rotunde, expozitii, targuri, spectacole, teledon, caravane, concursuri, etc) in scopul constientizarii si combaterii saraciei , discriminarii de orice fel, si excluziunii sociale, precum si in scop caritabil
38). Intarirea capacitatii organizatiilor neguvernamentale din Romania de a actiona ca furnizor de servicii sociale prin implementarea culturii bonsailor ca metoda alternativa de terapie;
39). Promovarea parteneriatelor concrete intre ONG, autoritati publice locale, institutiile statului, organizatii sindicale si profesionale, biserica, sectorul profit si comunitate;
40). Informarea si constientizarea cetatenilor romani asupra principiilor si mijloacelor specifice de combatere a saraciei, de promovare a libertatii si drepturilor omului;
41). Asocierea si afilierea la organizatii internationale de profil si reprezentarea acestora in Romania si/sau in strainatate
42). Facilitarea accesului membrilor asociatiei la modalitatile de finantare locale, regionale, nationale si europene/internationale si la alte oportunitati de intarire a capacitatii organizatiilor de a actiona eficient;
43). Dezvoltarea Si promovarea activitatilor integrate, prin informarea, consilierea, formarea, planificarea unei afaceri Si asistenta ?n vederea initierii unei afaceri, pentru dezvoltarea Si sustinerea ?ntreprinderilor, organizatiilor Si cooperativelor sociale nou create;
44). Crearea si/sau amenajarea unor arii protejate, rezervatii si parcuri naturale
45). Amenajarea unor spatii si locatii ca "muzee in aer liber" si/sau muzee tematice
46). Atragerea de fonduri si finantari, donatii, sponsorizari in vederea realizarii obiectivelor propuse.
47). Actionarea prin orice mijloc legal pentru materializarea obiectivelor Asociatiei

de asemenea, membrii Asociatiei sunt:
A. Membrii fondatori,
B. Membrii ordinari,
C. Membrii simpli,
D. Membrii onorifici.

A. Membrii fondatori sunt persoanele care au participat direct la crearea prezentei asociatii.

B. Membrii ordinari pot sa fie:
1. Persoanele fizice sau persoane fizice actionari/asociati la o persoana juridica.
2. Persoane fizice care detin pozitii de Administrator, de delegat prin procura, Presedinte, Vicepresedinte, la persoane juridice.
3. Persoane juridice.

C. Membrii simpli pot fi:
1. Persoane juridice sau fizice care desfasoara activitatile prevazute in art.1, activitati conexe, anexe sau apropiate avand ca obiectiv sa intreprinda activitati in acest sens in Romania.
2. Persoane juridice sau fizice care prin activitatea lor pot ajuta la indeplinirea obiectivelor Asociatiei.
3. Asociatii sau organizatii cu obiective asemanatoare scopului Asociatiei.
4. Persoane juridice ale unei terte tari, care au interes sau au ca obiectiv si dezvolte afaceri in Romania.
5. Uniuni, asociatii, fundatii, organizatii, federatii, confederatii, camere si alte persoane juridice non-profit care isi propun sa coopereze si/sau sa se asocieze la realizarea obiectivelor asociatiei.
6. Persoane fizice angajate la persoane juridice romanesti sau la alte persoane juridice care opereaza in Romania.

D. Membrii onorifici pot sa fie:
1. Persoane fizice care au contribuit sau contribuie considerabil la realizarea scopurilor Asociatiei si au adus o contributie apreciabila la dezvoltarea activitatilor acesteia, precum si la dezvoltarea relatiilor Asociatiei cu tertii.
2. Dintre membrii Asociatiei, Adunarea Generala poate desemna Presedinti Onorifici in Consiliul Director, fara drept de vot.

La momentul inscrierii, solicitatntii vor atasa cererii de inscriere in Asociatie, documente care sa ateste identitatea si calitatea acestora, precum si documentele ce se vor solicita de catre Asociatie.

In Asociatie este pastrat un registru special unde este inregistrat numarul de membrii ordinari, simpli si onorifici inscrisi cu numele si prenumele acestora, denumirea intreprinderii unde opereaza, genul de activitate prestata, anul de fondare al societatii si data aderarii sau a retragerii din asociatie. Toi membrii asociatiei au acces la acest registru.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, doritorii, pe baza unei cereri, pot deveni membri ai asociatiei .
Adresa de E-mail a asociatie este ro.bonsai@yahoo.com

evolutie:

2011-03-23T04:12:00.000-07:00

ia uitati-l pe venerabilul asta, ce evolutie a avut in practic nici jumatate de an: din noiembrie anul trecut

pana azi, 23 martie 2011:

Alaturi de Japonia...

2011-03-21T22:25:00.001-07:00

Va informam ca JICA Alumni Romania, in colaborare cu Tactix Solutions, au deschis o pagina web dedicata japonezilor afectati de dezastrul provocat de cutremur si tsunami. Pagina are forma unei liste de comentarii si poate fi vizualizata chiar si pe legaturile de internet foarte lente.

Va invitam sa accesati linkul de mai jos si sa postati mesajele dumneavoastra de compasiune si incurajare. De asemenea, va rugam sa transmiteti acest link tuturor celor pe care ii cunoasteti si care credeti ca ar dori sa faca acelasi gest.

http://alaturidejaponia.wordpress.com

JICA Alumni Romania va transmite la rindul sau informatia catre Ambasada Japoniei si catre toate persoanele fizice si juridice japoneze cu care este in contact.

De asemenea, va informam ca Ambasada Japoniei in Romania a deschis o carte de condoleante in memoria victimelor cutremurului si valului tsunami din 11 martie 2011.

Cartea de condoleante a fost deschisa la resedinta Excelentei Sale Natsuo Amemiya - Ambasadorul Japoniei in Romania, str. Intrarea Armasului 14 (intre Piata Lahovari si Gradina Icoanei), pe data de 21 si 22 martie, intre orele 10:00-15:00.

A aparut numarul 2 /2011 al "Ro-bonsai magazin"

2011-03-16T22:19:00.000-07:00

il puteti viziona accesand : http://www.calameo.com/read/000125361ac3c1bf16668

Ambasada Japoniei solicita ca toate fondurile de ajutorare sa fie colectate de Crucea Rosie Romana

2011-03-15T02:34:00.001-07:00

Ambasada Japoniei solicita ca toate fondurile de ajutorare sa fie colectate de Crucea Rosie Romana
Ambasada Japoniei din Romania a primit numeroase intrebari privind modul de colectare si directionare al diverselor fonduri ce se vor strage pentru victimele cutremurului din 11 martie 2011.
http://www.ro.emb-japan.go.jp/cutremur_110311.htm

Prin Hiroshi Kudo, Sef al Departamentului Politic, Ambasada Japoniei a solicitat in cadrul unei vizite oficiale la Sediul Central al Crucii Rosii Romane, ca toate fondurile sa se colecteze in conturile deschise de Crucea Rosie Romana.

In urma cutremurului din 11 martie si a valului tsunami ce a afectat Nordul Japoniei peste 5.000 de oameni au decedat conform ultimelor rapoarte si zeci de mii de persoane sunt date dispărute.

Crucea Rosie Romana lansează Apelul umanitar de Urgentă "Ajutor pentru Japonia", campania constand in colectarea de fonduri online si direct, in conturile deschise special, dar si prin initierea serviciului de restabilire a legaturilor de familie cu rudele aflate in Japonia, prin mesaje de Cruce Rosie pe site-ul www.crucearosie.ro.

Conturile speciale, in care pot fi depuse contributiile, sunt deschise la BRD, Agentia Piata Romana:
LEI: RO02BRDE410SV61136934100
EURO: RO33BRDE410SV06871604100

Preluat de pe http://www.arcinst.blogspot.com/

Proiect comun cu pasionatii de haiku, pentru anul 2012

2011-03-11T11:11:00.000-08:00

Iata ce ne propun pasionatii de haiku din Romania:

"CALENDAR FOTOHAIKU 2012

Noul nostru proiect este un CALENDAR FOTOHAIKU 2012. Vă propun să scoatem împreună, pentru anul 2012, un calendar cu haiku-uri şi imagini. Dacă ne va reuşi o colecţie de poeme foarte bune, precum şi găsirea unor fotografii de înaltă calitate, s-ar putea să convingem o editură mai importantă să scoată acest calendar într-un tiraj mai mare ca să-l putem distribui spre vânzare.
Important ar fi ca până la sfârşitul lui august să avem toate haiku-urile şi fotografiile selectate, urmând ca în septembrie să pot propune „mapa” câtorva edituri. Calendarul ar trebui să intre la tipar în octombrie ca să poată ajunge la un (potenţial) public la începutul lunii decembrie.
Iată cum am gândit, deci, proiectul: avem 6 luni la dispoziţie, pentru a selecta haiku-urile şi, apoi, pentru a găsi pozele corespunzătoare. Vă propun să trimiteţi în fiecare lună a acestui an, începând cu martie, haiku-uri pentru câte două luni din anul următor. Adică: între 1 – 30 martie a.c. aştept haiku-uri corespunzătoare lunilor ianuarie şi februarie din calendarul proiectat. Kigo-ul va fi deci de iarnă. În aprilie a.c. voi primi haiku-uri corespunzătoare lunilor martie şi aprilie din viitorul calendar (kigo de primăvară, deci), şi tot aşa mai departe până în august anul acesta, când se vor trimite haiku-uri pentru lunile noiembrie şi decembrie.
Vorbim aici de haiku-uri de tip „clasic”, cu kigo şi tematică sezonieră, legată de natură.
Se primesc maximum trei haiku-uri pentru fiecare lună (deci în total 6 pentru 2 luni) de la fiecare autor. Cele 12 haiku-uri alese în final, pentru cele 12 pagini ale calendarului 2012, vor fi anunţate în septembrie, după ce s-a făcut întreaga selecţie.
În calendar va apărea pe fiecare pagină haiku-ul respectiv, numele autorului precum şi o fotografie aleasă special pentru acest haiku.
Oricine doreşte să trimită haiku-uri, este binevenit. Haiku-urile pot fi noi sau vechi, compuse cu alte ocazii. Fiecare autor poate să aleagă singur poemele pe care le consideră cele mai reuşite/potrivite pentru scopul de mai sus.
Pentru lunile ianuarie + februarie 2012 aşteptăm propunerile voastre până pe 31 martie 2010, pe adresa: psioana@gmail.com
Ioana Dinescu
Haiku-io.blogspot.com"

Cred ca daca pasionatii de bonsai ar da curs la aceasta invitatie, dar nu cu haiku-uri neaparat ci cu poze cu ai nostri bonsai, ar putea iesi ceva interesant: imaginati-va, o foaie de calendar cu pomisorul dvs. si un haiku alaturi..... S-ar putea sa nu arate rau... Si atunci nu ar mai fi un CALENDAR FOTOHAIKU 2012 ci un CALENDAR FOTOBONSAIHAIKU 2012 ....

solidaritate....

2011-03-11T01:36:00.000-08:00

Vreau pe aceasta cale sa-mi manifest regretul, compasiunea si solidaritatea cu poporul nipon greu incercat in urma celui mai mare seism suferit, considerand de la momentul cand Japonia a inceput sa urmareasca activitatea seismica si pana in prezent...

un saikei

2011-03-08T06:45:00.000-08:00

La acest ienupar m-a atras baza destul de bine afirmata si varful destul de delicat.... Asa ca am inceput sa curat baza trunchiului pentru a o scoate in relief

Curatinde cele trei trunchiuri, mi s-a parut ca cel din dreapta ar fi nimerit sa ramana, putand renunta usor la cel din stanga... Cu greu am reizistat sa nu tai acest trunchi, insa mi se parea... tare ... nelalocul lui acolo unde e, dar si taiat ar fi rezultat ceva tot atat de .... neconvenabil.
Mi s-a parut asa stand lucrurile, ca mai nimerit ar fi sa realizez un saikei. Asa ca am luat un fir de sarma, l-am legat de trunchiul din stanga, pe care l-am idoit si l-am fixat in sol :
Am pus balotul de radacini intr-un vas mai mare
, apoi am completat cu pamant spatiul din vas, am pus muschi si cateva pietre si intr-un final arata asa:

o padure batuta de vant...

2011-03-07T21:55:00.000-08:00

Am mai gasit cativa pomisori(o minunatie zic eu…) ce mi s-au parut perfecti pentru stilul fukinagashi(batut de vant). Cum i-am vazut eu asa frumusei
, m-am gandit ca tot planuiam de multa vreme sa fac un saikei cu o padure batuta de vant si parca ar fi momentul sa ma apuc sa incerc sa fac una. Nu mai aveam nici o placa de gresie sau alt suport, asa ca a trebuit sa-mi fac unul. Mi-am suflecat manecile, am luat niste bucati de poliester extrudat
pe care am trasat cu o carioca forma dorita si apoi l-am taiat de mi-am facut o matrita

; am facut niste ciment, cu care am umplut matrita si in final am obtinut platforma pentru saikei pe care am pus-o pe niste picioare cumparate din comert cu 2 lei/buc. …
M-am decis sa fac in varianta chineza, un shuihan penjing(asa-zisul penjing umed sau ud). Am aranjat provizoriu tarmurile, apoi am trasat linia tarmului si in cele din urma le-am fixat cu ciment

, am pus un pat sanatos de nisip, apoi plantele si am completat cu compost, iar in final totul e deocamdata astfel

INVITATIE

2011-03-07T10:44:00.000-08:00

Anul acesta pentru prima data in Romania, Asociatia Romana de Chen Taiji Quan Traditional va avea ca oaspete de onoare pe Marele Maestru ZHU TIANCAI din China. Marele Maestru ZHU TIANCAI este reprezentant oficial al stilului Chen Traditional din a 19 - a generatie si unul din cei patru JINGANG ai stilului.

Marele Maestru ZHU TIANCAI s-a nascut in localitatea Chenjiagou, Henan, China. A inceput initierea in stilul Chen sub directa indrumare a Marilor Maestrii CHEN ZHAOPI si CHEN ZHAOKUI.

Datorita metodologiei sale de predare, a stilului deschis, al entuziasmului si generozitatii cu care ofera cunostiintele tuturor studentilor sai, domnia sa se bucura de un mare prestigiu international. Toti practicantii pot descoperi in arta sa atat beneficiile pentru o sanatate mai buna cat si aspectele aplicative de autoaparare specifice stilului Taiji Quan Chen Traditional.

SEMINARUL CONDUS DE MARELE MAESTRU ZHU TIANCAI SE VA DESFASURA PE DURATA A TREI ZILE. IN CADRUL ACESTUIA SE VOR DEMONSTRA, INVATA, SI CONSOLIDA URMATOARELE TEME:

CELE 18 TEHNICI QIGONG CHEN - DAOYIN TUNA

SETUL COMPLET DE 74 FORME - LAO JIA YI LU

QINNA - TEHNICI ARTICULARE DE AUTOAPARARE

TEMELE ACESTUI SEMINAR FAC PARTE DIN PROGRAMA OFICIALA A STILULUI CHEN PROMOVATA DE MAESTRI REPREZENTANTI AI FAMILIEI CHEN. ELE SUNT ACCESIBILE ATAT INCEPATORILOR CAT SI CELOR AVANSATI.

Seminarul va avea loc pe 27-29 mai 2011 in Complexul National Lia Manoliu - Sala de arte martiale din incinta Bazinului Olimpic - Strada Maior Ion Coravu.

Informatii suplimentare puteti obtine de pe site-ul www.chentaijiorg.ro. De asemenea celor interesati le stau la dispozitie pentru informatii la adresa de mail emilmoldovan@gmail.com sau la telefon 0724 333 909.

Pentru practicantii de Taijiquan, acest seminar este o ocazie rara de a intalni in Romania un maestru de talia GM Zhu Tiancai.

Pentru practicantii altor stiluri de arte martiale este de asemenea o buna ocazie de a-si imbogati cunostintele prin abordarea aplicatiilor martiale ale stilului Chen de Taijiquan sub indrumarea GM Zhu Tiancai.

Daca cineva ne poate ajuta sa plasam cateva afise in anumite locatii unde acestea pot fi vizibile pana la seminar, va rog anuntati-ma si va voi aduce posterul seminarului tiparit, sau vi-l trimit pdf daca aveti posibilitatea sa il tipariti color si sa il plasati.
Apreciem orice ajutor in a promova acest seminar, de la retransmiterea acestui mail pana la plasarea unor postere sau orice alta metoda de promovare pe care o aveti la dispozitie.

Va rugam pe cei interesati sa va exprimati intentia de participare, pentru ca noi sa stim la cate persoane sa ne asteptam si sa facem aranjamentele necesare in vederea seminarului.

si HAIKU

2011-03-01T01:52:00.000-08:00

Pe 28 februarie, la invitatia dnei. Camelia Basta- presedinta a Asociatiei Radacini Culturale, am avut placerea sa particip la o seara deosebita, cu muzica de foarte buna calitate, interpretata de catre dsoara. Ribon Aida-castigatoarea Concursului International de Muzica Romania, organizat la Tokyo de d-na Kazuko SHIMADA, presedinta Societatii Muzicale ROMANIA. Dna. Shimada ne-a onorat cu prezenta si la acest. Cu aceasta ocazie am avut placerea sa cunosc membrii sau macar o parte din membrii Romanian Haiku.
Pentru pasionatii de haiku, dar si pentru novici, d-na Ioana DINESCU [Romanian Haiku] lanseaza un nou concurs: Haiku la fotografie, pe blogul personal: www.Haiku-io.blogspot.com.
Ideea nu este noua, ea fiind practicata pe multe site-uri de diferite limbi, dar in ceea ce priveste spatiul virtual romanesc, putem spune ca este o premiera. Imaginea va „forta” gandirea si intr-o anumita directie. Se pare ca haiku-ul si imaginea, indiferent ca este vorba despre FotoHaiku (Haisha) sau Haiga, suscita din ce in ce mai mult interes in tara, cat si in strainatate. O putem vedea fie ca pe o provocare, fie ca pe un joc cu limitele sau rutina creativitatii noastre.

Regulamentul concursului:
- in primele zile ale fiecarei luni se va publica pe blogul:
www.Haiku-io.blogspot.com o fotografie
- pana pe 27 a fiecarei luni vor putea fi trimise haiku-uri inspirate de aceasta imagine (maximum 3 haiku-uri / participant)
- pana la sfarsitul lunii va fi ales un singur haiku castigator, iar alte 5 vor fi evidentiate ?i mod deosebit (prin publicare sub fotografia lunii respective)
- haiku-ul premiat va fi comentat / argumentat pe scurt.
- adresa de mail este: psioana@gmail.com
- se evalueaza doar haiku-urile trimise pana la data de 27, ora 8.00 am, a fiecarei luni.

Versurile se pot scrie dupa modelul haiku-ului inovativ sau free.
- se va respecta scrierea in trei versuri, 17 silabe (una sau doua in plus sau minus fiind tolerata);
- nu este obligatoriu ca haiku-ul sa aiba kigo sau sa trateze teme legate de natura;
- criteriile de selectie se axeza pe calitatea ideii si originalitatea exprimarii.

Va invitam pe toti cei care doresc o sursa de inspiratie, sa admire Expozitia de FotoHaiku realizata de Grupul Romanian Haiku, expusa in Lente Cafe (str. General Praporgescu 31, Sector 2, Bucuresti) incepand de duminica, 27 februarie 2011.

Cand vine primavara.......

2011-02-21T04:26:00.000-08:00

In primul rand ne bucuram ca a trecut iarna! Inspectam pomisorul(ii) sa vedem ce a cedat si ce a ramas in viata la acesta(acestia), cum se echilibreaza in pomisor(i) circuitul sevei, cum se trezeste pomisorul(pomisorii)…. Consider ca nu ar trebui sa ne grabim sa-i scoatem afara, caci vremea inca se poate intoarce brusc, iar schimbarile bruste ar putea sa-i dea peste cap sau mai rau, sa-i omoare. Asa ca daca sunt pomisori ce deja s-au trezit, inchideti geamul la balcon sau sera, pana vremea se va stabiliza… Nu veti avea cum sa-i “adormiti”, insa aveti cum sa le asigurati o trezire buna….
Nu ar trebui sa va grabiti nici cu tunsul deocamdata. Ar trebui lasati pomisorii sa incepa sa desfaca mugurii. In functie de cati muguri sunt pe ramuri, va dati seama de “echilibrarea” sau de “dezechilibrarea” circuitului sevei in planta: in ramurile cu mai multi muguri, fireste, e mai multa seva, iar in ramurile cu mai putini muguri e mai putina. Pentru a echilibra acest lucru, indicat ar fi sa rariti din muguri in locul unde sunt mai desi… Daca aveti rabdarea sa lasati sa se desfaca mugurii si sa lastareasca, indicat ar fi sa curatati din lastari din locurile unde sunt mai desi, lasand neatinse locurile unde acestia sunt mai rari. In aceste din urma zone ale plantei, indicat ar fi lastarii sa-i scurtati de mugurii apicali, dupa ce au scos si ceva frunze pe ei… Deasemenea, in zonele mai sarace in muguri si lastari eu as pulveriza mai des cu apa, in felul acesta inmuind scoarta mai mult si facilitand aparitia mai repede a eventualilor muguri.
Daca sunt plante de transplantat, indicat ar fi sa se faca acest lucru inainte sa se desfaca mugurii….
Pana ce vremea nu se stabilizeaza, nu este indicat nici a da jos de pe pomisor eventualele varfuri uscate de ger ale ramurilor, nici a efectua alte taieri: riscam ca in cazul in care temperaturile scad sub zero grade sau se apropie mult de aceasta limita, respectiva parte/taietura sa inghete, seva sa se retraga si mai mult si in felul acesta putem pierde chiar si o ramura intreaga…. Si nimeni nu ar vrea sa-si dezechilibreze planta…
Schimbarea regimului de udare, de la cel de iarna (cu mai putina apa), ar fi bine sa se faca treptat, oferind sansa plantei sa se trezeasca si ea treptat. In cazul plantelor ce au iernat afara, eu le curat “plapuma” de frunze uscate pe la finele lunii martie, jumatea lui aprilie cand este o primavara mai racoroasa si daca este o primavera mai calda, luna aprilie le prinde “dezvelite”…
Mutarea plantelor din locul de iernat, ar trebui sa se faca si ea treptat. Expunerea brusca intr-un loc cu mult soare si lipsa protectiei de iarna poate oferi plantei un soc, ea reactionand de obicei prin uscarea mugurilor. De aceea se foloseste pentru asta acea “copertina”(facuta din plasa deasa de plastic, asemanatoare intrucatva plasei de tantari) ce ar trebui sa stea o vreme deasupra pomisorilor proaspat scosi de la iernat…. Soarele primaverii nu e chiar asa de violent ca cel al verii si de aceea in scurt timp “copertina” va fi scoasa, insa in timpul verii pentru a feri pomisorii de efectele unui soare foarte puternic, prinde bine… Daca sunteti mai comozi, pentru speciile ce nu solicita un soare puternic, puteti sa o lasati...
Legarile, consider ca sunt si ele indicate a se face dupa ce planta s-a trezit bine si a inceput sa lemnifice lastarii…. In general, in primavara, lastarii noi sunt foarte casanti si legandu-i exista in mare masura riscul sa se rupa.
Tot in primavara ( ca si in tot sezonul de crestere ), eu raresc mugurii lasand sa creasca doar cei ce corespund imaginii ce doresc sa o obtin si bineinteles, incercand sa las si plantei posibilitatea de a-si asigura necesarul de foliaj, caci la fel de important ca si forma obtinuta, este ca planta sa fie sanatoasa si viguroasa, sa poata face fata schimbarilor ce le va suporta…
Ar trebui recunoscut de amatorii de bonsai ca foarte multe plante se pierd in primavara din cauza unei "treziri" neadecvate... Am auzit si sunt sigur ca si altii au auzit destul de des " mi-a murit planta fiindca a iesit vlaguita din iarna si n-a rezistat " sau ceva asemanator, insa nu este vorba de a rezista sau nu planta la iesitul din iarna ci de modul in care ii oferim noi conditiile de iernare si de a schimba regimul de iarna cu cel normal... Bineinteles ca atunci cand vedem soarele afara si varful ierbii incepe "mancarimea degetelor": ne invartim prin jurul plantelor, le mai taiem un lastar, ni se pare ca ramura nu e bine modelata sau nu sta bine cum sta, ori nu sta bine unde sta, asa ca fie legam, fie taiem, parca nu are destul apa etc. planta nefiind inca pe deplin trezita, fortand-o la o trezire si incercand sa-i grabim ceasul biologic. Pe langa efortul trezirii, ne supunem planta la inca altele: de a cicatriza locul taiat, de a suporta socurile diferentelor temperaturilor de la noapte la zi(de obicei primavara aceasta variind destul de mult) - in cazul in care se "reintoarce" iarna, socul pentru planta este si mai mare, trecand-o din interior in exterior in mod repetat si asa mai departe...
Nu e nimic daca planta se trezeste mai tarziu, important este sa se trezeasca... Nu conteaza ca planta lui cutarea are deja flori (sa zicem) si a noastra deabia a desfacut mugurii de frunze... Nu conteaza daca X a facut deja legari sau transplantari... Important este ca si modelatorul si planta sa se bucure deopotriva de primavara, de primele frunze, de primele flori (unde este cazul) si sa-si continue lungul drum al cunoasterii reciproce si a armoniei dintre vegetal si mineral pe de o parte si om pe de alta parte, altfel zis armonia celor trei armonii...

O EXCURSIE IN JAPONIA

2011-02-13T13:59:00.001-08:00

va propunem o excursie in Japonia, zece zile putand vizita:
- gradina de bonsai din cadrul palatului imperial din Tokyo - gradina Hybia(unde sunt expuse colectii de bonsai) Templul Asakusa Templul Meiji Muntele Fuji-templul Ashi
si
- Oomiya numit si "orasul bonsailor" - aici va propunem spre vizita Muzeul de Arta Bonsai
Totul la un pret de 2500 Euro!

Excursia va avea loc daca vom reusi sa grupam 25-30 de persoane, ceea ce speram sa realizam cu ajutorul dvs.!
Pentru a putea admira si florile de sakura in plina splendoare , data propusa pentru plecare este 27 aprilie 2011.
Inscrierile se fac pana la data de 25 martie 2011.
Asteptam inscrierile dvs.!

Asteptam inscrierile dvs. pe ro.bonsai@yahoo.com!

colectari/recoltari de iarna

2011-01-30T11:08:00.000-08:00

Daca tot ne apropiem oarecum de primavara, mi s-a parut nimerit sa mai discutam despre colectarea pomisorilor…
Putem sa-i colectam de pe la jumatatea lui februarie… desi din experienta pot spune ca cele mai “rodnice” recoltari le-am facut pe iarna, cand zapada era groasa pe pamant, cu o singura conditie: sa protejati cat mai bine radacinile de inghet sau de temperaturile scazute de afara… Trebuie avut in vedere ca peste iarna plantele intra in hibernare. O colectare a plantei, cu mare grija fata de balotul de radacini(care e bine sa ramana cat mai putin atinse si cat mai compacte cu solul initial), transplantarea plantei intr-un vas sau in alt teren, planta urmand sa se “trezeasca” in noul vas, va da rezultate bune… Colectarea pomisorilor pe timp de repaos nu da mari “rateuri” atat timp cat radacina nu e afectata de temperaturile scazute ….
Recoltarea pe parcursul anotimpului friguros are si avantajul ca se poate vedea clar structura pomisorului : frunzisul nu mai impiedica a se vedea trunchiul, ramurile etc., nemaiancurcand privirea, nemaicreand iluzia unui pom bine structurat datorita frunzisului…. Astfel de avantaj este mult mai util pasionatului culegator de yamadori, putand sorta din start si fara efort un pomisor de calitate…
Eu personal, recunosc, recoltez, culeg, colectez yamadori tot timpul anului, mai putin in lunile iulie-august; insa incepand cu finele lunii octombrie, pana in iunie inclusiv, pentru mine este sezon plin de recoltare…
Ma repet, insa vreau sa atrag atentia ca aceste recoltari din anotimpul rece, au doua inconveniente:
1) pamantul inghetat: In cazul acestui pamant inghetat de la suprafata solului, care poate cobora pana la 25-30 cm adancime, va fi urmat de o portiune mai moale/noroioasa de sol. Saparea cu grija in jurul perimetrului radacinilor, apoi in adanc pe sub radacini, va avea ca rezultat obtinerea unui mare balot de pamant si radacini. Tendinta ar fi de a indeparta in parte acest sol de pe langa radacini … O tendinta oarecum fireasca, insa nefolositoare plantei: solul fiind inghetat deasupra, va rupe odata cu indepartarea lui radacinile din imediata continuare a trunchiului in sol… Acest lucru ne va impiedica sa obtinem un bun nebari: radacinile de suprafata, atent orientate ne dau acel aspect de pom batran, ori indepartarea lor odata cu solul inghetat nu ne va mai permite a obtine sau a pastra acest efect… Odata cu solul s-ar indeparta si radacinile secundare, care in perioada rece devin casante si imediat s-ar rupe si ele…

2) temperatura scazuta cu care ia contact radacina: pe parcursul dezgropari radacinilor, acestea se expun vrand–nevrand la temperaturile scazute de afara.. O expunere indelungata la temperature negative, nu are alt efect decat inghetarea radacinii.. Pentru a preveni acest lucru, ar fi posibilitatea unei mai rapide miscari a recltatorului sau alegerea unei zile de recoltat cu temperaturi peste zero grade Celsius. Dupa extragerea plantei din sol, impreuna cu balotul de radacini + pamant (pamantul ramas in jurul radacinilor le protejeaza si el de temperaturile de afara, pana la locul de transplantat macar) este recomandat sa folositi saci de canepa si nu de iuta, acoperiti cu o patura sau sac plastic, pentru a pastra o temperatua cat mai putin negativa in acest sector delicat al plantei.

Dupa recoltare, pastrarea plantelor in interior sau in locuri cu temperaturi pozitive in mod constant, nu va face decat sa trezeasca prematur planta culeasa…
Eu, plantele culese in perioada octombrie-martie, le las afara. Daca sunt replantate in vas, ingrop in frunze uscate, atat vasul cat si planta, peste care pun (daca am de unde.. si anul asta am...) zapada. Daca plantele le pun direct in sol(groapa in acest caz are in jur de 50 cm adancime), atunci baza plantei o acopar cu frunze uscate si zapada. In ambele cazuri, daca plantele sunt transplantate in vase sau in sol, caut un loc mai dosnic pentru ele, loc in care-si vor petrece restul iernii.

Trezirea din primavara, s-ar putea sa fie mai tarzie, insa solul ramas in jurul radacinilor, acel balot, va ajuta planta sa nu resimta atat de dur trecerea de la un sol la altul, de la un mediu la altul la nivelul radacinilor…

Indicat ar fi ca aceste plantute sa stea un sezon in vasele in care au fost transplantate sau in sol si apoi abia pot suporta cu bine o noua transplantare: in acest timp, atat radacinile cat si planta s-ar adapta la noul mediu ...

Si eu sunt printre cei care am ajuns la concluzia ca se poate recolta practic in orice anotimp, cu o conditie: fie sa feresti radacina de frig daca este in anotimpul rece, fie sa-i pastrezi o temperatura cat mai apropiata de cea din sol si umezeala constanta in anotimpurile calduroase, "cheia" succesului unei recoltari fiind de fapt in conditiile ce le asiguri plantei dupa acest moment...

Am intalnit si ideea ca daca nu se poate recolta pomisorul cu o parte considerabila de radacina, ar fi bine sa se reduca proportional si coroana acestuia..... Adica proportional cu masa radacinii recoltate sa se reduca si coronamentul.... Nu stiu ce sa zic despre ideea asta, mie mi se pare destul de interesanta......
Acum se mai ridica o problema, fireste pentru recoltarile facute in sezoanele normale ale anului, nu iarna: pastrarea unei coroane minime si o cantitate cat mai mare de radacina s-ar recomanda? Mergand pe ideea ca radacina ar putea sustine mai usor o planta cu o coroana mica ...., sau masa verde poate prelucra o cantitate suficienta de hrana si in cazul in care radacina ar fi redusa? Pe undeva ar avea o logica, insa in practica? Avand in vedere ca plantele rupte din natura, unele reduse drastic din vari motive, isi pastreaza neatinsa radacina si se refac destul de repede, as inclina ca reducerea coroanei la un nivel minimal si pastrarea unei cat mai mari cantitati de radacina nu ar trebui sa afecteze negativ planta...., echivaland cu o mai drastica rarire a acesteia.... De altfel multi practicanti de bonsai reduc aproape de zero coroana, pastrand o parte din trunchi si radacina neatinsa, urmand in functie de lastarire sa recreeze practic planta ... Asta ar insemna ca daca fac o recoltare, important ar fi sa reduc masa verde, in asa fel ca masa radacinii sa exceada coroanei....

E adevarat ca si invers ar fi o oarecare logica...: daca masa verde poate sintetiza hrana necesara plantei, aceasta (planta in intregul ei, inclusiv radacinile)ar trebui sa se regenereze in bune conditii..., chiar daca radacina ar fi mai redusa.... Si in natura ar fi asa ceva: cand radacina este mancata de una-alta oratanii, planta se regenereaza, fara sa-si reduca mult sau fara sa-i reduca cineva din coroana, in ale bonsailor echivaland cu o tundere drastica a radacinilor...

Eu, de obicei, urmaresc ca radacina sa fie mai "deasa" decat coroana si cand nu reusesc, reduc coroana ... Nu stiu daca e bine sau nu, dar in marea majoritate a cazurilor, planta suporta bine aceasta operatie....
Bineinteles ca in tot ce am zis mai sus, ma refer la foioase, cu coniferele fiind un caz special..

Ro-Bonsai Magazin: numarul 1 din anul 2011

2011-01-20T11:24:00.000-08:00

a aparut primul numar din revista "Ro-Bonsai Magazin" pe anul 2011:

Ro-Bonsai Magazin anul 2 nr.1

Publish at Calaméo or browse others.

de Craciun 2010

2010-12-24T08:25:00.000-08:00

Deschideti usa si lasati spiritul Craciunului sa va intre in casa! Deschideti inimile si lasati Bucuria si Implinirea sa va intre in suflet! Deschideti larg bratele si imbratisarea voastra, vorba buna si gandul curat sa fie cel mai de pret cadou pentru cei dragi! Fie ca Iubirea, Intelepciunea, Increderea si Generozitatea sa va calauzeasca pasii in noul an!

La multi ani!

un cadou....

2010-12-23T13:18:00.000-08:00

Pe acest ienupar

il tineam in vas de ceva vreme, tot amanand sa ma apuc de el, sa-l modelez….
Am tot amanat modelarea, caci desi m-au atras la el partile contorsionate ale trunchiului, nu aveam nici o imagine clara a ce ar fi putut deveni acest ienupar…
Problema venea din faptul ca dupa cum se poate vedea, are un trunchi destul de incomod, avand in vedere ca pe o portiunme este chiar drept, insa alte doua parti din trunchi, cele apropiate de baza, sunt contorsionate si speram ca prin acest aspect, sa pot crea imaginea unui trunchi cat de cat dinamic si mai putin monoton…. In momentul in care am avut o idee de modelare, am avut in vedere posibilitatea executarii unor jin-uri care sa imbrace in vreun fel trunchiul drept si sa dea iluzia unui trunchi mai putin rigid si inflexibil pentru ochi… Asa ca, m-am apucat de curatat scoarta mai intai si , in final ajungand in acest stadiu
Dupa ce am terminat, am pus mana pe lime si pensula, l-am dat bine pe partile curatate, adica pe jin-uri

Pe data de 23 decembrie, poporul nippon sarbatoreste Ziua de Nastere a Imparatului. Avand in vedere acest eveniment,in data de 20 decembrie 2010, am avut marea onoare de a insoti pe dl. Altarescu Adrian -Presedinte JICA Alumni Romania si dl. Agache Faure- Director Programe JICA Alumni Romania, in vizita efectuata la Ambasada Japoniei din Bucuresti - Romania, fiind primiti cu deosebita caldura de Excelenta Sa Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei in Romania. Cu aceasta ocazie, s-a daruit Excelentei Sale un yamadori bonsai, lucrat de subsemnatul, inaltul demnitar nippon fiind incantat de aprecierea artei bonsai si in Romania.

In poza, de la dreapta la stanga : dl Altarescu Adrian - Presedinte JICA Alumni Romania, Excelenta Sa Domnul Natsuo AMEMIYA - Ambasadorul Japoniei in Romania, Rusu Lucian Radu, dl. Agache Faure - Director Programe JICA Alumni Romania

In prezent, pomisorul se afla la resedinta Excelentei Sale Domnul Natsuo AMEMIYA, Ambasadorul Japoniei in Romania
http://www.jica-alumni.ro/noutati.htm

seara culturala japoneza...

2010-12-23T13:14:00.001-08:00

In data de 17 dec. 2010, JICA Alumni Romania, a organizat la Libraria “Luceafarul” din Bucuresti, o seara culturala japoneza. Evenimentul s-a deschis cu un cuvant de bun-venit al dl. Altarescu Adrian - Presedintele JICA Alumni Romania si a cuprins :
• prezentarea operei si personalitatii scriitorului japonez Eiji Yoshikawa - autorul romanului « Musashi », cu punctarea unor aspecte privind biografia acestuia si similitudini intre aceasta biografie si cea a celebrului Miyamoto Musashi- personajul principal al nu mai putin celebrului roman mai sus amintit.
Romanul a aparut la editura Polirom in traducerea doamnei
Angela Hondru si aduce in fata cititorului personalitatea complexa a celui ce dupa moarte a devenit zeul spadei in Japonia. Prezentarea a fost facuta de catre dl. Faure Agache- Director de Programe JICA Alumni Romania.

• Ca o consecinta a primei parti, evenimentul a continuat cu o introducere in lumea luptatorilor cu spada , IAIDO si KENDO, sensei Ioan CRACIUNEL (5 dan, Directorul Tehnic al Departamentului de Kendo din cadrul FRAMC) prezentand echipamentul de Kendo, iar sensei Ion GARBEA (3 dan, Vicepresedinte al Departamentului de Kendo din cadrul FRAMC ) delectandu-ne cu o demonstratie de Iaido. Trebuie mentionat ca cei doi samurai romani au reusit in anul 2010 sa organizeze prima Cupa Balcanica de Kendo, o initiativa ce ar putea fi inceputul unei traditii…

Asa cum s-a deschis, Seara Culturala Japoneza s-a incheiat cu cuvantul dl. Altarescu Adrian - Presedinte JICA Alumni Romania si acordarea unor diplome de merit de catre JICA Alumni Romania.
Cu acest prilej, am avut placerea de a cunoaste pe dna. Camelia BASTA – Presedinte al Asociatiei Radacini Culturale si pe dl. Alex EFTIME –Vicepresedinte al Asociatiei Radacini Culturale (http://www.arcinst.blogspot.com/), mari pasionati de cultura japoneza, cu care speram ca in anul 2011 sa reusim sa finalizam cateva actiuni comune.

a venit iarna

2010-12-17T12:34:00.000-08:00

Pusi la iernat, a venit si iarna, ii vom mai vedea la primavara... :

expozitie bonseki

2010-12-13T12:33:00.000-08:00

intre 15 dec.2010 si 15 ian. 2011, se desfasoara la Muzeul National de Geologie din Bucuresti, expozitia cu vanzare "desene in nisip", prima expozitie de desene tip bonseki din Romania.

Institutul Geologic al Romaniei va invita la vernisajul expozitiei temporare cu vanzare “Desene in nisip...”. Evenimentul are loc pe 15 decembrie 2010, ora 10.30, la Muzeul National de Geologie.

In cadrul expozitiei sunt expuse, in premiera nationala, tablouri unicat cu peisaje realizate din nisip si piatra, adevarate gradini reduse la dimensiunea unei tavi. Lucrarile sunt realizate in stil bonseki de Lucian Radu Rusu, un pasionat al artelor asiatice, director regional pentru Romania al Asociatiei Internationale de Saikei, si pot fi admirate pana pe 15 ianuarie 2011.

Elementele principale in arta bonseki sunt nisipul (baza de lucru), penele (unelte de lucru) si pietrele (parte a peisajului) «montate» pe un suport de lac negru.
Varianta bonseki la scara mare este constituita de gradinile Zen.

Un calduros comentariu despre eveniment il gasiti aici: http://maiamartintext.weebly.com/desenacircnd-icircn-nisipl-rusu.html

bonseki.....

2010-12-04T12:45:00.000-08:00

Cum tot suntem intr-un oarecare repaos de lucru la pomisori, cu ceva nisip, pietre si tavite(astea au 19cm diametru), m-am apucat sa incerc sa fac niste .... bonseki.
Desenele cu nisip, in tara lor de origine, Japonia, se numesc bonseki. Desi nu e clara originea acestei arte, s-ar parea ca isi au originea in tavitele cu nisip pe care le foloseau constructorii si arhitectii japonezi pentru a-si schita/desena obiectivele… Pe la 450e.n. le gasim consemnate ca arta de a prezenta platourile cu mancare la curtea imperiala japoneza. … Aceasta sa-i zicem excentricitate a imparatilor Japoniei, a incetat sa mai existe in perioada moderna, insa sarea a fost inlocuita cu nisipul alb, legumele si carnea, altfel zis bucatele, au fost inlocuite cu pietre si uite asa, pe platouri de lemn sau lac negru, de 60/40 cm a continuat sa existe aceasta arta de desene pe tava… E vorba de tavile din care se mananca…
Ele se fac in 2 forme: o forma cu nisip lipit de tava si o forma cu nisip nelipit. Cele in care nisipul este nelipit au o mai fina … “dantelarie” sau linii mai fine, insa cele cu nisip lipit sunt un pic mai nedelicate, aceasta delicatete fiind restransa la cat de subtrire se poate trasa o linie cu substanta de lipit… Ca unelte se folosesc pene, nu pensule, nu alte asemenea ci penele de pasari…
Interesant este cum o arta de a prezenta meniul imparatului Japoniei, a devenit o arta care ofera destindere si indeamna la meditatie asupra efemeritatii noastre pe pamant cat si a ceea ce facem, asemanatoare cu nisipul, care la prima suflare se imprastie, desi s-a lucrat cateva ore la a forma o imagine bonseki…
Sunt foarte apropiate de desenele sumi-e, desenele in tus negru(fara alte culori) si nuante de gri si negru, care le regasim in kakejiku(stampele japoneze de perete ), numai ca in bonseki, grosimea stratului de nisip, da nuantele de alb sau gri...
Ce este interesant la aceste tablouri, este ca ele isi dezvaluie intreaga lor magie, privite dintr-o anumita pozitie: unghiul ce rezulta din pozitia pe care o adopta japonezul fata de bolul sau cu mancare, atunci cand este la masa, neuitand ca initial bonseki era forma de prezentare a bucatelor oferite imparatului… .
De obicei bonseki prezinta peisaje marine si montane, inspirate din natura, din poeme, din ceea ce ne inconjoara…
Nu e greu de realizat un bonseki, insa cere o mare rabdare, siguranta a mainii si mult, mult exercitiu…Poate dura si cateva ore sa se realizeze un bonseki, depinde de tema si de complexitatea acesteia etc.
Deci un platou de lemn sau lac negru, o mana de nisip si ceva pietre, plus inspiratie si putem sa incepem sa lucram…. Platoul de lemn bine curatat, se incepe desenul, si la terminarea acestuia, cu mare grija si finite se curata de surplusul de nisip….Functie de subiectul tabloului si indemanarea celui ce-l face, se cioplesc din lemn casute, corabioare, poduri etc. ce nu au mai mult de cativa milimetri, acestea neavand alt scop decat de a forma si contribui la accentuarea profunzimii si a senzatiei de tridimensionalitate a tablourilor..
Dimensiunile traditionale sunt de 40/60cm, insa asta nu inseamna ca un bonseki nu se poate realiza si pe dimensiuni mai mari sau mai mici….
E foarte relaxant si captivant sa incercati sa faceti bonseki... Uitati ce a iesit din incercarile mele:
sau puteti viziona filmuletul aici: http://www.youtube.com/watch?v=oOqw2ItImoY

un filmulet cu cateva lucrari de ale mele

2010-11-29T12:04:00.000-08:00

daca dvs. credeti ca poate prezenta interes, copiati link-ul http://www.youtube.com/watch?v=Klz6uBh_lZQ si intrati sa vedeti despre ce e vorba.... Sper sa va faca placere....

un ienupar nou, proaspat modelat partea II

2010-11-22T22:36:00.000-08:00

pe 12 octombrie, anul acesta, incepeam lucrul la acest pomisor. Acum, in partea a doua, eu zic ca l-am adus intr-o forma cat decat definitiva in ceea ce priveste trunchiul, urmand sa-l las la odihna peste iarna si saincepem abiua din 2011 lucrul la coroana. Pana atunci iata-l cum arata acum:

a aparut un nou numar din RO-BONSAI MAGAZIN

2010-11-15T09:35:00.001-08:00

19:28 11/15

de toamna.....

2010-10-28T12:53:00.000-07:00

lemn mort

2010-10-25T00:39:00.001-07:00

cand am primit-o, arata astfel:

Dupa ce am apucat de a o curata, a sapa in ea, a sculpta pe alocuri

totul a inceput sa arate un picut altfel:

Acum asteptam sa gasim si o planta pe masura, sa putem face un tanuki ...

incheierea primului curs ( din cate stiu eu, din Romania ) de initiere in arta bonsai si saikei

2010-10-16T10:07:00.000-07:00

Astazi s-a incheiat minicursul de initiere in arta bonsai si saikei, ce am putut sa-l sustin cu sprijinul ING - Muzeului National de Geologie Bucuresti, in spatiul pus la dispozitie de acestia. Cursul a cuprins un total de peste 12 ore, fiind practic un maraton al initierii in arta bonsai si saikei .... Cel putin pentru mine, a fost o experienta placuta si interesanta, avand cursanti de toate varstele si de diferite grade de cultura, insa uniti de o pasiune comuna, minunatele "bijuteri" verzi, bonsai-i, precum si de vointa de a patrunde in tainele acestora. Desi programa a urmarit sa cuprinda cat mai multa practica, pentru absolventii cursului initierea de abia acum incepand....
Multumesc si celor ce au facut posibil acest curs, cat si celor ce au renuntat la moliciunea diminetilor de week-end, pentru a imi fi alaturi si a putea participa la acesta.
La finele cursului s-au dat cursantilor diplome de participare ce speram ca in curand sa capete si o alta valoare decat cea sentimentala....
Iata-i si pe cei carora le multumesc pentru participare si rabdarea de a ma suporta cele 4 week-end-uri cat a tinut cursul

un ienupar nou, proaspat modelat partea I

2010-10-12T12:06:00.000-07:00

si cu o moneda de 50 bani :

2010-10-12T11:46:00.000-07:00

si unele noutati, altii mai vechi vazuti "cu alti ochi":

rezumat al expozitiei, in imagini....

2010-10-11T05:28:00.001-07:00

doritorii de a vedea despre ce e vorba, pot vizita http://www.calameo.com/read/000125361b5088b537ab4

Curs de Initiere in tehnicile bonsai si saikei

2010-09-23T22:03:00.000-07:00

--------------------------------------------------------------------------------

Cu concursul " Muzeului Geologic Bucuresti- Institutul de Geologie al Romaniei" :

--------------------------------------------------------------------------------

Cei interesati de arta decorativa japoneza pot veni la Muzeul National de Geologie unde se organizeaza un «Curs de Initiere in tehnicile bonsai si saikei». Cursul-atelier este programat pentru 25 septembrie, 2, 9 si 16 octombrie 2010, in intervalul orar 11.00 - 14.00, pretul cursului fiind de 70 lei.
Coordonatorul cursului este Lucian Radu Rusu – Director Regional pentru Romania al Asociatiei Internationale de saikei.

Informatii suplimentare se pot obtine la numarul de telefon 021/212.89.54 ;
0723/381.233

Partener: Ro-Bonsai

Parteneri media: Romantic Fm, Radio România Cultural, Radio Smart FM, Radio Itsy Bitsy, SensoTV, Jurnalul Naţional, Şapte Seri, comunicatedepresă.ro, Port.ro, onlinegallery.ro, calendarevenimente.ro, copilul.ro, clopoţel.ro, calificativ.ro, grădiniţe.com, Ghidul Oraşelor, www.isoscel.com , Elixir Press, TeenPress

curs de initiere in bonsai si saikei

2010-09-17T11:44:00.000-07:00

Intentionam sa organizam incepand cu data de 25 sept. 2010, un “Curs de initiere in arta bonsai si saikei”, in atelierele puse la dispozitia noastra prin generozitatea IGR – Muzeul National de Geologie Bucuresti. Cursul cuprinde 4 sedinte a 3 ore, incepand cu orele 10,30, in zilele de 25.09.2010, 2.10.2010, 9.10.2010, ...16 .10. 2010, costand 70 lei/pers.Pentru inscriere tel 0723381233 sau la Muzeul National de Geologie Bucuresti.

A aparut Ro-Bonsai.ro Magazin nr.4

2010-09-14T12:10:00.000-07:00

http://www.calameo.com/read/0001253613a19f11575c2

de prin expozitie....

2010-09-08T12:23:00.000-07:00

La expozitie, am avut placerea de a primi vizita excelentei sale Sinichiro Baba, inalt oficial al Ambasadei Japoniei in Bucuresti, ocazie cu care ii mai multumim inca o data pentru amabilitatea de a-si face timp sa ne onoreze cu prezenta sa:

Si acum o privire de asamblu:

2010-09-07T10:38:00.000-07:00

Multumesc tuturor care au inteles a mediatiza acest eveniment (expozitia "BONSAI SI PIETRE VII"), a fi alaturi de noi si multumesc tuturor celor ce intr-un fel sau altul ne-au ajutat la a forma, sustine si organiza acest eveniment, in special personalului Muzeului National de Geologie din Bucuresti - oameni deosebiti din toate punctele de vedere, ce ne-au stat alaturi si fara de care nu puteam vorbi despre aceasta expozitie. In mod special multumesc dnei. Delia-Georgeta Dumitras - custode muzeu, dnei. Diana Lorentz si in mod cu totul deosebit dnei. Ramona Balascuta.
De asemenea, multumesc celor ce au calcat pragul acestei expozitii, precum si a celor ce urmeaza a o face pana la inchiderea acesteia, pe 30 septembrie 2010!

expozitie "BONSAI SI PIETRE VII..." 1-30 sept.2010

2010-08-25T12:40:00.000-07:00

intre 1-30 sept.2010, la Muzeul National de Geologie din Bucuresti, va avea loc expozitia cu vanzare "Bonsai si pietre vii...", programul intre orele 10,30- 17,00.
Poate ar fi ceva interesant de vazut pe acolo....

si un alt mini-peisaj

2010-08-24T21:33:00.001-07:00

Am avut marele noroc (zic eu...) sa gasesc o bucata de gresie, care pe zona unde s-a desprins din locul ei, spartura avea "desenul" parca a unui peisaj montan pe ea. Asa ca am luat-o, am rotunjit-o un picut pe la margini cu
, pentru ca sa aiba cat de cat un aspect mai placut, am pus-o pe o alta placa de gresie si cu cateva alte bucati din acelasi material am incropit un fel de peisaj- vrand eu sa continui peisajul ce il desenase natura pe piatra, peisaj a carui componente le-am si fixat
Am incercat cu niste muschi, pus ca sa sublinieze un picut desenul de pe pietre, insa nu arata tocmai bine , asa ca am dat muschiul jos si l-am inlocuit cu niste plantute
Am mai luat si o pensula cu niste vopsea alba si am poansonat pe ici- pe colo cat sa subliniez frumusetea modelului natural din piatra, am mai aranjat plantutele un picut, am mai pus si ceva muschi, in fine, la sfarsit totul e asa

facand usor un penjing....

2010-08-22T03:28:00.000-07:00

cum m-am intors de curand din concediu si ca de obicei in drum spre casa am pus in masina si ceva pietre(aici niste placi de gresie naturala), ajuns acasa le-am taiat cu flexul, le-am lipit de a iesit cam un fel de vas

, dupa care am "gazduit" in el un ulm: ; si ceva mai de aproape

RO-BONSAI MAGAZIN

2010-07-06T13:32:00.000-07:00

a aparut numarul 3 din "RO-BONSAI MAGAZIN"! Il puteti vizualiza la aceasta adresa http://en.calameo.com/read/000125361651d2b373a0c

2010-06-14T08:32:00.000-07:00

Cateva cuvinte despre plantarea pe piatra si plantarea in piatra

Plantarea pe piatra presupune niste pasi de urmat, pentru a avea succes:
1)In primul rand, luati planta,o scoateti cu grija din vas si spalati bine radacinile plantei. Le rasfirati peste piatra aleasa si pozitionati planta pe piatra, coborand radacinile acesteia sub piatra. Intregul piatra + pomisor se acopera cu pamant si se leaga strans(de preferat in folie alimentara de plastic), lasand partea de jos libera, nelegata, asigurandu-ne ca radacinile de sub piatra sunt in solul ghiveciului si nu au fost vatamate, dupa care se uda. Vor ramane astfel aproximativ 2 ani de zile(timp in care puteti recurge la ciupiri sau mentinere formei, insa nu la legari sau modelari drastice ale plantei), udand planta in regim normal, dupa care vom incepe curatarea treptata a solului de deasupra pietrei, pana la nivelul dorit, pentru a putea expune radacinile de pe piatra si piatra.
2)O alta modalitate de a obtine un rezultat laudabil, este saparea in piatra a unor santuri in care vor fi introduse radacinile principale, varfurile acestora ajungand sub piatra. Se inveleste piatra si radacinile in folie alimenara si varfurile radacinilor care depasesc piatra, se introduc in pamant, dup care se recurge la o udare sanatoasa. In rest, nimic deosebit fata de ce am scris mai sus...

Plantarea in piatra este o tehnica ce este foarte des confundata cu plantarea pe piatra. De altfel, multi considera plantarea pe piatra si plantarea in piatra oarecum, aceasi tehnica, desi intre cele 2 tehnici exista diferente fundamentale. Aceasta tehnica presupune existenta unui gol, crapatura, adancitura in piatra, loc in care planta va fi pusa. De aceea sunt unele pareri care afirma ca ar exista doua modalitati ale acestei tehnici:
1) ar presupune efectuarea unui orificiu in piatra si plantarea copacelului in acel orificiu, radacinile situandu-se sub piatra si ajungand in solul de sub aceasta…..;
2) presupune existenta unei adancituri in piatra, creata artificial sau natural, piatra fiind practic un fel de ghiveci pentru planta, lucrarea imitand cresterea naturala a pomilor in crapaturile stancilor.

Pentru a aplica aceasta tehnica, trebuie insa sa aveti in vedere un mic aspect: intrucat crapatura din piatra nu ofera mult spatiu pentru a acumula sol si implicit a mentine mult umezeala, maestrii asiatici folosesc o bucata de sfoara de canepa mai groasa, care o introduc in solul plantei pana la radacina acesteia si in vasul cu apa ce-l aseaza sub compozitie. Sfoara aceasta este mascata cu pamant sau muschi sau cu alta piatra, insa are o mare importanta: ea va trage apa din vasul unde este asezata compozitia, umezeala necesara solului plantei si plantei implicit, conducand-o pana in solul in care este planta, exact in cantitatea necesara.
Eu mai folosesc asa ceva cand sunt plecat mai mult timp de acasa si in felul asta asigur umezeala necesara pomisorilor mei, dupa ce in prealabil ii pun deasupra unui vas plin cu apa….

Agatat de piatra: Mai exista o tehnica ce uneste plantarea pe piatra cu cea in piatra, aceasta presupunand ca o parte din radacinile plantei sunt asezate conform tehnicii de plantare pe piatra si o parte conform tehnicii de plantare in piatra. Rezultatele acestui al treilea mod de plantare, daca tehnica este bine executata, sunt spectaculoase, incantand ochiul privitorului…

Eu personal, consider ca aceste stiluri care expun privitorului atat radacina, tulpina cat si coroana pomisorului, sunt cele mai apropiate de cele subliniate de Saburo Kato, aspecte pe care cei pasionati de cresterea, intretinerea si modelarea bonsailor nu ar trebui sa le uite: “Oamenii care iubesc bonsai apreciaza frumusetea naturii si a pomilor in vase mici. Facand asta, ei invata de la natura si invata filosofia vietii. Orice persoana care nu intelege bonsaii ii poate aprecia si poate sa fie miscata de frumusetea lor. Puterea bonsai este abilitatea de a portretiza ce este mai frumos in natura. Acesta este telul celor ce cresc bonsai. Aici sunt trei consideratii importante:Intai radacinile. Cand ne uitam la un pom batran, radacinile fromeaza fundatia si dau forta. Asta este impresia si ceea ce inspira. Radacinile puternice ale unui pom mare protejeaza alti pomi mici in fata furtunii sau a suvoaielor. Aceasta ne da o impresie de stabilitate si siguranta. In cazul bonsailor, asta trebuie sa fie adevarat.
In al doilea rand, trunchiul si modul in care este format. In cazul unui pom solitar, este mai ales important cum trunchiul iese din radacini si se iteste conic cum s-a dezvoltat. Dupa multi ani caracteristicile varstei si scoarta apar si se poate simti adaugarea de caracter si personalitate la fiecare pom.
In al treilea rand, ramurile. Acestea stau cu fata la cer si sunt echilibrul si trebuie sa aiba lumina pentru a inflori. Daca ramurile si frunzele cresc puternic, si flori frumoase pot inflori. Desi fiecare crestere e viguroasa si florile infloresc, nu trebuie sa te complaci si trebuie sa fi foarte atent in ingrijirea plantelor tale. Aceasta ingrijire este importanta.”

2010-06-14T07:54:00.000-07:00

Cateva cuvinte despre Tanuki

In general aceasta forma de modelare a plantelor, s-ar rezuma la alipirea unei plante in viata, de un trunchi/ramura mort/moarta provenit de la o alta planta. La plantele lemnoase, trunchiul plantei in viata este imbogatit cu o parte de lemn mort prelucrat, sculptat, astfel incat sa dea senzatia unui trunchi batran, rupt, contorsionat de trecerea timpului, vanturi, ploi etc. Sunt mari controverse daca aceasta practica este sau nu creatoare de bonsai, insa avand in vedere spectaculozitatea(conditionata de priceperea si abilitatea modelatorului) ce o poate avea rezultatul obtinut, unii o accepta ca pe o tehnica de modelare a bonsailor. Unii vad aceasta practica ca pe un mod de corectare a tunchiului plantei vii, insa si eu consider ca practica tanuki este mai degraba o tehnica de imbatranire a unei plante decat de corectare… Consider ca aceasta practica tanuki, pune in evidenta atat talentul modelatorului in a forma si intretine planta vie cat si talentul sau artistic de a modela lemnul mort. De aceea am mai sustinut in alte imprejurari si sustin in continuare ca arta bonsai in sine presupune mult mai mult decat simt si bun-simt artistic si cunostinte sa le spunem horticole si de modelare a plantelor, punand la lucru abilitatile modelatorului si in arte vizuale colaterale: desen, modelaj, pictura, sculptura etc. Simpla alipire a unei parti de lemn mort alaturi de o planta vie nu inseamna ca se poate vorbi de un tanuki. Lemnul mort presupune o prelucrare minutioasa, de multe ori el insusi fiind o opera de arta, incercand (poate cea mai grea provocare pentru un artist), imitarea efectelor trecerii timpului si a vicisitudinilor naturii asupra unei plante care infruntand aceste aspecte reuseste sa se pastreze in viata(privit prin prisma rezultatului in urma alipirii de planta in viata). Acest lemn mort, nu trebuie sa capteze atentia privitorului in detrimental plantei vii, el trebuind sa continue planta vie, sa creeze senzatia si convingerea privitorului ca este un intreg ceea ce vede, ca priveste un rezultat al naturii si nu al prelucrarii umane. Poate aceasta practica/tehnica ar fi cea mai apropiata de ce voia sa spuna Saburo Kato cand facea referire la “abilitatea de a portretiza ce este mai frumos in natura” . Modelatorul trebuie sa surprinda si sa evoce in egala masura prin planta sa acei pomi cu trunchiuri multiple din care unele sfasiate sau ramuri rupte si despicate ce se continua pe tulpina, arsi de ger, soare si vant, uneori si foc, ce au intiparit in lemnul lor dantela trecerii timpului, cicatricele luptei cu natura, reusind sa se mentina in viata ca un batran si experimentat luptator ce desi se intoarce din lupta sa plin de rani, a reusit sa invinga moartea acoperindu-se de gloria supravietuirii si a faptelor sale oglindite in cicatricile si urmele ce le poarta cu sine. De aceea e indicat ca modelul, lucrarea in lemnul mort, sa imite cat mai bine desenul lemnului mort rezultat pe cale naturala, asa cum se formeaza si se gaseste pe planta vie care urmeaza a fi alipita. De exemplu, un model de lemn mort specific coniferelor, cu acele vene si striuri interioare ce sunt specifice unui lemn dur, vor fi nelalocul lor pe un lemn de foioase. Este adevarat ca in general se aplica aceasta tehnica la conifere, acestea gasindu-se in starea lor naturala in varful muntilor si stancilor, unde au fost modelate de vanturi si ploi, chiar si de bolovani cazuti. Insa si in zonele de deal si campie se intalnesc plante ce au fost sfasiate de diversi factori si au ramas in viata, pastrand ramura moarta sau unul din trunchiuri in corpul sau. Nu orice craca moarta, care a fost cojita si alipita unei plante vii, poate forma un tanuki…. De esenta acestei tehnici de imbatranire a plantei prin adaos de lemn mort este observarea atenta a naturii, a plantelor din natura, a modului cum si-au canalizat energia catre partea vie, pastrand partea moarta. Uneori aceasta tehnica este insotita de shari sau/si jin, tocmai in ideea de a se ajunge la un rezultat cat mai natural, surprinzand acea opera a naturii executata de-a lungul anilor, in modelul lemnului mort, in deplina armonie cu partea vie a plantei. Fixarea plantei vii in lemnul mort este variata: prin cuie, suruburi, solutii adezive si legari. Eu personal consider ca utilizarea cuielor si suruburilor, precum si a solutiilor adezive este o atitudine fata de planta vie egala cu a intra cu bocancii in stratul de panselute ori a ascuti creioane cu toporul. Scopul acestei practici nu este de a silui planta vie ci de a o imbogati si completa cu acel lemn mort ca un tot armonios. Lemnul mort se poate forma si din bucati lucrate separat, asamblate ulterior prin diverse mijloace, dupa ce acesta a fost cioplit, sculptat, prelucrat si impermeabilizat.
Aceasta impermeabilizare urmareste de fapt ceva mai mult decat prevenirea degradarii lemnului mort in urma actiunii apei: pastrarea lemnului mort pe durata vietii plantei, fara a fi afectat de carii, mucegai, actiunea apei din sol etc. Atasarea lemnului mort la planta vie se face prin introducerea celui dintai in sol, cat mai lipit de planta vie, la o adancime ce poate in functie de modul de atasare ales, sa ajunga pana sub nivelul radacinilor plantei vii. Eu inainte de a trece la modelarea unui pom sau asamblu, iau creionul si hartia si fac o schita pe cat posibil de amanuntita a ce vreau sa fac. Ar trebui inainte sa trecem la a face un tanuki sa ne orientam asupra plantei ce dorim sa o alipim lemnului mort, pentru ca acesta din urma sa ofere sau sa fie prelucrat conform modelului natural al lemnului plantei vii, nefacand discordanta cu acesta. Dupa ce am gasit planta, cautam lemnul mort ce ar permite realizarea imaginii noastre de asamblu, conform eventual schitei sau imaginii ce o avem fata de rezultatul ce-l dorim. Si in cele din urma ne hotaram asupra vasului ce poate primi asamblul nostru, astfel incat sa creeze un tot cat mai armonios posibil….
Din cate stiu eu, practica tanuki se poate realiza in mai multe moduri :
1. saparea in lemnul mort a unui sant in care va urma sa se introduca planta, sau/si gaurirea lemnului mort astfel incat prin respectiva gaura sau respectivele gauri sa poata incape o ramura sau mai multe(in cazul mai multor gauri) sau trunchiul plantei vii. In acest caz, se traseaza un sant pe unde va intra trunchiul sau trunchiul si ramurile sau un trunchi(in cazul plantelor cu mai multe trunchiuri). Se executa saparea respectivului sant. Acesta se va largi pe cat posibil in adancul sau, pentru ca trunchiul plantei vi sa se poata fixa acolo. In timp, prin crestere, partea vie incorporata in acest lemn mort, isi va mari dimensiunea, fixandu-se definitiv si formand acel intreg

Acum daca imaginatia modelatorului si materialul folosit permite inserarea in lemnul mort a unei sau unor ramuri ale plantei vii, se pot executa in lemnul mort si gauri, prin care vor trece aceste ramuri, desi nu stiu cat de natural ar fi rezultatul…. Pe timpul cresterii si fixarii prin marirea dimensiunilor plantei vii, recomand legarea cat mai stransa a acesteia de lemnul mort, din loc in loc, cu fesa ori banda adeziva izolatoare, astfel putand pastra legatura o mare perioada de timp si nelasand urme inestetice in scoarta plantei

2. gaurirea lemnului mort la nivelul radacinilor plantei vii, urmand a se introduce prin gaurile din lemnul mort radacina plantei vii. In acest caz, lemnul mort, la baza va fi gaurit, astfel ca firele radacinii plantei vii, in parte, sa intre in acele gauri, si prin ingrosarea in timp sa se fixeze astfel. Partea de deasupra solului, va fi legata de trunchiul pomului. Indicat ar fi ca in aceasta parte de lemn mort de deasupra solului sa se executa macar un lacas in care sa intre cel putin baza trunchiului viu si sa se execute legarea cat mai stransa a acestuia de lemnul mort.

3. combinatii pe o singura planta ale modurilor mai sus expuse

Alte modalitati/tehnici de modelare:

2010-06-10T21:30:00.000-07:00

Mai sunt si tehnici de modelare care presupun mai multe cunostinte in domeniul horticol, aplicabile in crearea unui bonsai. Se folosesc pentru echilibrarea coroanei copaceilor, in a completa spatiile goale nedorit de mari, modalitatile cunoscute de altoire, marcotaj, fuziune...

Pentru “indoirea” drastica a unei ramuri se mai practica taierea incompleta a acesteia, la un unghi de 45 de grade, mai mult sau mai putin, in functie de unghiul sub care dorim sa indoim si lipirea partilor taieturii, legarea ramurii in aceasta pozitie si in timp, prin sudarea taieturii se obtine repozitionarea ramurii. Trunchiul trebuie sa confere bonsaiului un aspect de pom capabil sa sustina coroana. Un trunchi subtire fata de o coroana prea mare va crea o imagine distrosionata si inestetica. Inteparea trunchiului cu un ac in cat mai multe locuri, va face ca acesta sa capete aspectul unui trunchi batran, cicatrizarea intepaturilor ducand si la oarecum ingrosarea trunchiului. Se mai practica si despicarea partiala a trunchiului, de la radacina spre varf, pe o distanta suficienta sa formeze conicitatea, ingropandu-se radacinile in pamant, iar in despicatura introducandu-se pene de lemn.
O alta practica, fuziunea trunchiurilor, presupune formarea unui tutore con din sarma, plastic sau material spongios, pe care se leaga stranse una de alta, trunchiuri subtiri, ce acopera in intregime acest con. Lasarea unu-doi sau mai multi ani, fara nici o tundere a acestor trunchiulete, duce la alipirea, sudarea lor, formand un trunchi conic si gros, cu aspect de pom foarte batran.
Ar mai fi un tip de fuziune, la nivelul radacinilor si apoi baza trunchiului. Radacinile se incolacesc in jurul bazei trunchiurilor ce se doresc a fuziona, obtinand astfel in timp multitrunchiuri; o alta modalitate de a obtine o fuziune la nivelul radacinilor, este folosirea unei placute(de lemn, de gresie etc.) cu gauri prin care introducem trunchiurile plantutelor ce vrem sa fuzioneze la nivelul radacinilor, iar dupa cativa ani, taind ce este sub placuta si scotand acea placuta(fie spargand-o, rupand-o, fie extragand plantele pur si simplu).
Radacina pomului trebuie sa fie echilibrata si partea de la nivelul solului, partea radacinii care in mod normal se vede, trebuie sa fie echilibrat intinsa pe sol, precum la orice venerabil pom din natura. Acest aspect este destul de greu de realizat la un pomisor in ghiveci si de aceea se folosesc diverse tehnici, cea mai utilizata fiind inserarea la 0.5 cm deasupra solului(acum acest 0.5cm, depinde si de inaltimea trunchiului, caci la un trunchi de 2-3 cm inaltime o asemenea inserare la 1 cm de la sol, poate fi inestetica si nearmonioasa cu imaginea de ansamblu) a unei alte radacini. Se gaureste trunchiul(gaura trebuie sa fie de diametrul a ceea ce se introduce in ea), se introduce in gaura un alt fir de radacina, fie de la aceeasi planta fie de la alta planta de aceasi specie, se chituieste gaura la amble capete, varful radacinii se ingroapa in pamant si in timp, aceasta va fuziona cu pomul si va crea o imagine echilibrata a radacinii vizibile.
Tot in legatura cu radacina, in momentul transplantarii, este bine ca varfurile radacinii sa se taie, de obicei o 1/3(unii recomanda sa ramana o treime…..). In felul asta se pot crea radacinile fine. Cat se taie din coroana, atat trebuie sa fie si radacina taiata. In bonsai se spune” cat tai sus, tai si jos”. Daca la un pomisor se taie jumatate din radacina, ar fi bine ca si din coroana sa se taie la fel, pentru ca aceasta radacina sa poata sustine coronamentul pomului. In cazul in care nu se taie si din coroana ci numai din radacina, la un moment dat coroana va ceda, adica planta va renunta de la sine la unele ramuri sau parti ale coroanei.
O modalitate de a obtine o radacina vizibila(cea care se vede in mod normal pe sol, la orice pom ce are o varsta respectabila), ar fi utilizarea vaselor putin adanci. Folosind un sol cu granulatie mare, taind “pivotul” radacinii si ingropand doar varfurile ramificatiei principale a radacinii, acoperind apoi vasul cu o folie de plastic, se poate obtine o radacina vizibila extrem de puternica dar si incantatoare ochiului….

2010-06-10T21:15:00.001-07:00

Iata si cateva platforme(saikei, penjing landscape, landscape ), realizate de mine, unele mai reusite, altele mai putin reusite..... :

2010-05-31T23:33:00.001-07:00

Bonsai-i de perete sau picturile vii

Mai este un asmenea tip de mini-peisaje, numit bonsai de perete, mai rar prezentat in expozitii, avand un caracter mai putin public, fiind expusi in locuinte, ornand peretii acestora. Acesti bonsai sunt impartiti la randul lor in doua categorii :

• Bonsai de perete peisaj cu pietre, unde rocile folosite sunt partea principala

• Bonsai de perete cu plante care infloresc.

Diferenta principala intre cele doua categorii, consta in faptul ca primele se pot agata si pe perete, iar cele din a doua categorie, pot sta drept pe masa, adica pot fi incadrate intr-un suport ce sa permita asezarea lor nu numai pe perete.

Unicitatea acestor mini peisaje, numite « picturi vi », consta in principal in caracterul lor de decor al peretilor.

Bonsai de perete, peisaj cu pietre

Asezarea acestor bonsai in peisaj, este tipica realizarii peisajelor cu bonsai, bonsaiul dominand peisajul.
In realizarea acestui tip de aranjament, este necesar a se avea o mai mare experienta, trebuind sa se tina cont de dezvoltarea viitoare a plantei/plantelor, si mai ales de faptul ca planta fiind foarte apropiata de suport, trebuie sa genereze peisajul si sa creeze perspectiva acestuia.
Suportul (platforma) se face din diferite materiale, cum ar fi placi de marmura, gresie, material ceramic, pietrele folosite fiind din piatra moale sau dura. In cazul in care pietrele ce compun peisajul sunt pietre dure, atunci acestea se taie in felii subtiri, ce se lipesc pentru a forma lacasul in care se va/vor aseza planta/plantele si se urmareste ca in final sa aiba aspectul stancilor si piscurilor montane, dand efectul de relief.
In cazul pietrelor moi (gresia, chiar si piatra ponce) se ciopleste chiar in piatra lacasul plantei/plantelor.
In spatiile dintre pietre se pune pamant, muschi si plante cu frunze mici, care insotind bonsaiul sau bonsaii din peisaj, trebuie sa creeze un peisaj « pictura vie », cat mai veridic si natural.

Bonsai de perete cu plante care infloresc

Acestia sunt cu predilectie plantati in suporturi de marmura, si montati pe perete. Modul de plantare este similar tehnicii de plantare in piatra sau agatat de piatra. De obicei, in aceasta a doua categorie, nu se formeaza perspectiva amanuntita a unui peisaj ca-n prima categorie, punandu-se in evidenta doar planta care produce flori.

In ambele categorii, folosirea in cadrul peisajului de texte(acestea scriindu-se direct pe placa suport), trebuie sa aiba in vedere ca marimea caracterelor si asezarea acestora in peisaj sa creeze un tot armonios impreuna cu peisajul, invitand privitorul la explorarea « picturii vii ».
Folosirea in cadrul creerii acestor peisaje verticale, de statuete si alte asemenea accesorii, trebuie sa urmareasca prin marimea lor si amplasare, accentuarea perspectivei peisajului, avand in vedere mica adancime a compozitiei.

de prin gradina....

2010-05-28T11:11:00.000-07:00

2010-05-16T01:10:00.000-07:00

Inainte de 1 mai, am fost la padure in Cernica, in week-end. Acolo e un palc de plopi argintii si uitandu-ma pe ici - pe colo, am vazut pe “un fir de radacina” de plop, crescuti cativa lastari, foarte interesanti mi s-a parut mie, ce se pretau bine la un saikei /penjing peisaj. Asa ca i-am recoltat cu intreaga parte de radacina
si cum mai era inca unul mai grosut langa, l-am luat si pe ala

Avand vreo 3 placi de gresie la indemana, am ales una, am scos si niste bolovani ce-i tineam pe balcon de multa vreme, i-am mai "ciocanit" putin, ca sa se mai ajusteze ca forma, mm pozitionat cat de cat pomisorii si bolovanii, cat sa se contureze conform schitei , viitorul peisaj

,am verificat pozitionarea pomisorilor cat sa nu se suprapuna privindu-i din principalele parti(unghiuri)
Am preparat cimentul, am pus ciment pe versoul pietrelor si am inceput sa le pozitionez pe placa de gresie. La final erau cam asa
Am stabilit pozitionarea pomisorilor am legat varfurile pomisorilor (bineinteles ca pomisorii au fost tunsi de la recoltare pana acum, insa din cauza elanului, am uitat sa-i fotografiez.....) , am plantat pomisorii in locul lor dupa ce bineinteles, cimentul s-a uscat si pietrele si cimentul s-au fixat bine si in final totul arata asa:

Penjing-ul peisaj si saikei

2010-05-05T08:25:00.001-07:00

Peisajul, landscape sau saikei ori penjing-ul peisaj

Pentru a reusi face un asamblu de calitate cu pomisorii nostri, trebuie avut in vedere ca in Asia de Est exista mai multe modalitati de a prezenta pietre si plante in acelasi vas sau de ce nu, intr-o gradina. In Japonia exista 4 asemenea modalitati, consacrate: bonsai, bonkei, bonseki si suiseki. Aparent sunt asemanatoare, insa aceste arte au criterii distincte de a le deosebi:

Bonsai-i(plantele in tavi si vase mici) se presupune ca ii stie toata lumea.
Grupuri de bonsai imitand paduri de exemplu si alte peisaje echivalentul penjing-ului peisaj chinezesc, formeaza un saikei:

Bonkei (scene, scenarii in tava) este o combinatie care compune un peisaj real sau imaginar format din pietre, uneori si plante taiate si dirijate in crestere, si/sau nisip colorat...

Bonseki(pietre in tava) se folosesc si pietre, insa se recunosc usor prin nisipul fin alb folosit, pe un suport de lac negru. Este arta de a face peisaje , consemnata prima data prin anii 450 dupa Christos, foloseste nisipul ca baza de lucru, niste platouri de lac de obicei de culoare neagra ca panza/suport, pene ca unelte de lucru si pietre si plante ca parte a peisajului, bogata in simboluri religioase, o varianta la scara mult mai mare fiind gradinile Zen ( e ceva ce poate pare efemer dar superb),se folosea si la ornarea platourilor imperiale, la servitul mesei. Interesant e ca exista o aplicatie a acestei arte si in arta bonsai, prin impodobirea acestor minunate lucrari, cu plante miniaturale...

Pentru a intelege conceptele ce stau la baza crearii unui peisaj miniatural, atasez un intreg articol ce mi se pare mai mult decat elocvant in acest sens:
“Muntele si apa in arta chineza
de Karin Albert
Muntele si apa joaca un rol important in arta chineza. Peste secole, pictorii vestici au explorat noi teme, straduindu-se continuu sa transceada obisnuitul si sa descopere necunoscutul, pe cand partea chineza a reliefat creatia scenelor naturale vesnice. Pictand pergamentele infatisand varfurile muntilor si caderi de apa torentiale, pante (coborasuri) retragandu-se departe in distanta si fine paraie de apa. Nici o gradina chinezeasca clasica nu este completa fara munti si apa. In creatiile de peisaje cu roca (peisaje penjing), vederile in miniatura aranjate pe tava, ambele elemente sunt egal vitale.
In aceeasi masura, geografia Chinei ofera o explicatie. Muntii ocupa cea mai mare parte din tara, apa este din abundenta in regiunile centrale si sudice, si pomii de langa curgerile de apa, raul Galben, Yangtze si Raul de Vest, definesc mult relieful. Mediul inconjurator natural a influentat cultura chineza si obiceiurile au modelat mintile chinezilor.
Mitologia chineza este plina de povesti despre misterele muntilor. Varfurile remarcabile au facut sa se creada ca sunt salasurile nemuritorilor, stimuland imaginatia oamenilor si alimentand dorinta lor de a gasi elixirul vietii eterne. Imparatul Wudi din dinastia Han (141-87 dupa Christos) a trimis o expeditie la Insula Pomilor Blestemati din Marea de Est, un grup de insule-munti despre care se credea ca sunt favorite nemuritorilor, in speranta de a le afla secretul. Trimisii lui nu s-au intors niciodata, dar Imparatul Wudi, in efortul de a momi acei alunecosi (la sensul figurativ) nemuritori sa-si mute rezidenta la el, a construit insulele magice cu varfuri tridemensionale in lacul din gradina sa luxoasa Shang Lin. Gradina lui Wudi si parcurile imperiale similare construite de-a lungul dinastiei Han (202 inainte de Christos – 220 dupa Christos) pot fi vazute ca un germene pentru fiecare gradina de la elev la maestru, predominand gradina chineza clasica asa cum o stim astazi, evoluata.
[…]Muntii nu ofera doar o viata in izolare, devotiune si retragere. O imbogatire in stimularea formelor, o multitudine de culori si schimbarea oricand a formelor, atat de tipice pentru imprejurimile muntilor – impresiile de acest fel sunt apte pentru o minte perceptiva sa dezvaluie tot cuprinsul spiritului universului. Natura, impartasindu-si puterea si grandoarea, este mult mai usor de inteles stand pe varfuri invaluite de nori cetosi.
[…] Creand muntii si apa ca esentiala manifestare a naturii, aristii chinezi au produs o declaratie filosofica generalizata. Ei au tradus profunda atingere a adevarului in imagini vizuale.”
Din punct de vedere practic, asa cum spune Pauline Muth, trebuie sa tineti cont de urmatorii pasi:
"1. aseaza toate materialele pe o masa. Acorda o atentie speciala pt prevenirea scurgerii apei in afara daca plantele au radacini dezgolite
2. taie o singura piesa din plastic pentru a ajusta interiorul fundului tavii(e vorba de sita de la fundul vasului). Trebuie asezat asa incat sa nu faca bucla in tava
3. aliniaza pomii de la mare la mic
4. leaga trunchiul principal al fiecarui pom
5. verifica sistemul de radacini. Radacinile fibroase se vor dezvolta in timp. Pentru a promova dezvoltarea lor, taie orice radacina pivot(radacina principala, care creste vertical in sol) pentru a conserva radacinile laterale fine. Inca o data fi atent sa protejezi radacinile sa nu se usuce. Radacinile dezgolite pot fi anexate cu sol jilav in hartie de ziar scufundand radacina. Pomii deja crescuti in vas trebuie mutati din vas si scufundati. Sistemul de radacini trebuie asezat in hartie jilava sau intr-o teaca mica de plastic legat in acest loc. Asta va face mai usor sa schimbi locul intr-o tava mai tarziu.
6. aranjeaza pomul scufundat in tava ta . Pomul de calibru (dimensiune) mai mare va fi pomul principal si trebuie asezat primul. Si materialul mic si pomilor dezvoltati le va fi ajustata inaltimea dupa plantare. Cand plantezi pomii, retine urmatoarele:

- pomul principal trebuie plantat mai sus pe un grund pt a capata interes si inaltime
- pomii sunt asezati in vecinatate sau in grupuri indepartate in ordine descrescatoare in functie de diametru
- distanta dintre fiecare pom trebuie sa varieze(sa fie inegala- n.a.). Nu asezati pomii direct in fata, in spate sau in lateralul celuilalt pom.
- Stabiliti privelistea pe care padurea o va oferi. Daca aranjati padurea ca si sum ati fi aproape de ea, pune pomii mai mari in fata. Pentru o priveliste la distanta, pune pomii mai mari in spate.
7. dupa dezvoltarea amplasamentului, stabileste diagrama asezamantului si muta pomii. Cand muti pomii foloseste un marker pt a indica unde va fi asezat fiecare pom.
8. daca necesita legaturi de stabilizarea a radacinilor, pune firele prin grila de la fund de la marcajul pentru fiecare pom. Intoarce usor pt a preveni incurcarea firelor pe masura ce lucrezi. Pomii mai mari pot necesita 2 fire.
9. dupa ce toate firele au fost pozitionate aseaza ecranul cu fire inapoi in tava si leaga intregul ecran in tava folosind fire aduse pentru drenarea gaurilor.
10. daca folosesti argila lutoasa pentru a crea cota (ridicatura), aseaza solul ingrasamant in pozitia lui. Dupa ce lutul a fost asezat, pune un strat de pamant de bonsai cu granulatie mare pentru a acoperi spatiile, urmat de tipul de pamant de care padurea de bonsai are nevoie.
11. urmarind diagrama ta, pune fiecare pom incepand cu nr.1, in locul lui si leaga-l pe fiecare la locul lui. Cu grija intinde radacinile. Imprastiind pudra de radacina pe fiecare radacina vei ajuta in dezvoltarea radacinii. (daca folosesti pudra de radacina, este indicat sa utilizezi manusi…)
12. adauga mai mult sol si betisoare pt a muta pachetul aerian. Continua sa adaugi sol si contureaza suprafata. Adauga acum muschi si orice plante accentuante.
13. uda temeinic folosind amestec de lichid de transplantare cu apa.
14. ajusteaza trunchiurile inclinand trunchiul (si ramura legata daca exista) si taie fiecare pom la inaltimea propice. Retine ca trebuie sa formezi acele diferente in inaltime elagand pentru crestere fiecare pom in parte. Fii sigur ca exista ramura sub fiecare varf taiat. Dichiseste pentru a stabili silueta triangulara (triunghi cu laturi inegale - scalen)
15. aseaza padurea in semiumbra pentru o saptamana, apoi mut-o in soare total. Spray-aza trunchiul cu lichid fertilizator diluat. Ai grija cand uzi. Tava plata retine apa mai mult decat vasele adancite. Apa in exces poate cauza putrezirea radacinii.
Ai grija sa aranjezi ramurile asa cum au nevoie pentru o buna ramificare. Indeparteaza firele inainte ca acestea sa se incarneze in pomi. Re-leaga daca este nevoie.
Padurea trebuie fertilizata asa cum fertilizezi orice bonsai. Padurea nu are nevoie sa fie transplantata cativa ani. Verifica cresterea radacinii in fiecare primavara."

Numarul plantelor de pe o platforma, ca o nota de respect pentru cultura asiatica, respecta o regula provenita din numerologia chineza, unde sunt unele aspecte interesante....
In cultura chineza, anumite numere se crede ca sunt favorabile sau nefavorabile, in baza cuvintelor chineze cu care acele numere suna similar. Oricum, unii chinezi considera aceste credinte ca sunt doar superstitii. Avand in vedere ca pronuntia si vocabularul nu sunt diferite in dialectele chineze, regulile sunt general aplicabile pentru toate cazurile.
Numerele norocoase sunt bazate pe cuvintele chineze care suna similar cu alte cuvinte. Numarele 6, 8 si 9 se crede ca sunt favorabile deoarece numele lor suna similar cu cuvinte care au intelegeri pozitive.
Numarul 1 poate reprezenta unitate (unire, armonie).
Numarul 2 este un numar bun in cultura chineza. Acesta este ca si cum ai spune in chineza “lucruri bune vin in pereche”. Este obisnuit sa folosesti simboluri duble in producerea de nume de brand, de ex dubla fericire, dubla moneda, dublu elefant etc. In vorbirea cantoneza numarul doi suna la fel ca si cuvantul lor pentru “usor”

Numarul 3 inseamna “viata” si este de toti considerat ca numar norocos
Numarul 4 este considerat ghinionist pentru cei mai multi chinezi , este considerat norocos in anumite dialecte locale unde este un omofon cu cuvantul “job", "afacere" sau "incercare”.
Numarul 5 este asociat cu cele 5 elemente (in filozofia chineza) si in trecut era asociat cu Imparatul chinez. De exemplu, de la poarta Tiananmen, incepand calea principala catre Orasul Interzis, erau 5 arcasi. De asemenea se refera la “I”, pronuntarea “I” si “5” suna similar.
Numarul 6 pronuntat “liu” in mandarina este pronuntat la fel ca “mieros” sau “curgator” in mandarina si este deasemenea considerat bun petru afaceri. Numarul 6 de asemenea reprezinta fericirea.
Numarul 7 simbolizeaza “impreunarea”. Este un numar norocos pentru relatii. Este de asemenea recunoscut ca numar norocos in vest, si este unul dintre rarele numere care in mare este considerat la fel atat in China si in vest.
Cuvantul pentru 8 in mandarina suna similar cu cuvantul care inseamna prosperitate sau sanatate. In dialecte regionale cuvantul pentru 8 si “noroc” este similar.Este de asemenea gasit impreuna “88” si “dubla bucurie”, un design decorativ popular compus din doua caractere stilizate (fericire).Un numar de telefon cu toate numerele 8 a fost vandul in China pentru 270.723 USD. Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpce de la Beijing a inceput pe 8/8/08 la ora 8 si 8 minute si 8 secunde pm. (ora locala).Industria de pescuit Dragon, din Singapore, o specie rara de Asian Arowanas (care este “peste norocos” el insusi si, fiind o specie rara, trebuie sa fie marcat cu un microcip) se asigura sa foloseasca numere cu multi de 8 in seria lor de microcipuri si apare ca rezerva numarul particular care are 6 de 8 (de ex702088880006688) pentru normele lor de evaluare.
Numarul 9, fiind cel mai mare numar dintre numerele singure, a fost asociat istoric cu Imparatul Chinez; roba imparatului adesea avea 9 dragoni si mitologia chineza retine ca dragonul a avut 9 copii.
Mai mult numarul 9 suna ca si cuvantul “lung permanent” si adesea este folosit in casatorii.
Pe cand in cultura vestica 13 este un numar rau, in chineza 13 este un numar bun, deoarece in cantoneza 13 este apropiat de “a vrea/dori o viata sigura” deci cand suntem in fata nesigurantei este un numar confortabil. Bineinteles, asta face ca 14 sa fie rau, deoarece 14 este aproape de “a vrea/dori moarte/cadere sigura”.

Revenind la peisajele miniaturale, putem spune fara sa gresim, ca sunt printre cele mai vechi forme de bonsai in China si Hawaii, fiind guvernate de principii oarecum similare in multe aspecte, dar diferite si distinctive in acelasi timp.
Peisajele japoneze numite si saikei, sunt cele mai tinere in domeniu. Mare parte din bonsai chinez evoca/creaza scene in miniatura, folosind variate elemente din natura ca pietre, si apa. Nu este neobisnuit sa vezi miniaturi din lut folosite in mini- peisajele chinezesti. In bonsai japonez miniaturile sunt doar un amuzament, nefiind admise in expunerea bonsaiului. Artistii japonezi, in general au incercat sa creeze o reprezentare perfecta a pomului, pe cand in bonsai chinez nu se urmareste intotdeauna o reprezentare realista a unui pom.
Dupa cum stim, arta penjing in China este cea care include si arta de a crea pomi miniaturali, dar si peisaje miniaturale. De aceea, aceasta arta, poate fi impartita in 3 tipuri principale:
1. Pomul penjing (Shumu Penjing) – este arta chineza bonsai de creare a miniaturii unui pom sau a catorva pomi in miniatura, intr-un vas mic. Adesea bonsai chinez poate reprezenta o imagine stilizata a unui animal sau un caracter (simbol sau “litere” chinezesti) . Nu se urmareste neaparat redarea perfectiunii imaginii pomului, cat sa zicem redarea spiritului pomului….
2. Peisaj penjing (Shanshui Penjing) – este arta bonsai chineza care foloseste pietre ca si component principal in alcatuirea peisajului. Artistii incearca sa realizeze o scena naturala montana, in care se pot folosi sau nu pomi. Punctul principal al acestui tip de arta este piatra si daca pomii sunt prezenti in peisaj ei joaca un rol minor in lucrare.
3. Penjing apa si pamant (Shuihan Penjing) – acest tip de arta chineza foloseste ca material pomi, pietre si apa. Scopul nu este doar de a crea un piesaj foarte realist dar si de a spune o poveste.
Nu este usor sa faci o lucrare penjing cu elemente naturale care sa se completeze si sa fie in legatura unele cu altele, creand o lucrare armonioasa…
Privitor la saikei, la finele anilor 1940, pepinierele si colectiile de bonsai din Japonia au fost distruse in cea mai mare parte, iar arta bonsai era intr-un profund declin. Toshio Kawamoto a conceput o noua forma de expunere a plantelor, forma ce permitea utilizarea unor plante mai putin elaborate, plante ce nu aveau complexitatea bonsailor, dar de la care se putea porni pentru a obtine un bonsai. In acelasi timp, saikei oferea ocazia prezentarii plantelor in evolutia lor, caci pe masura ce cresteau, pomii acestia puteau fi luati si modelati separat ca bonsai. Astfel, orice persoana de cultura medie, fara o instruire temeinica precum in cazul artistilor bonsai, putea sa imbine utilul cu placutul, intr-un saikei.
Kawamoto in toate lucrarile sale mentiona ca saikei nu este o forma de bonsai, desi s-ar putea prin saikei realiza sau reproduce un peisaj in miniatura. In acest sens, a elaborat cateva reguli considerate absolut obligatorii:
- conceperea si realizarea unui saikei trebuie sa duca la obtinerea unui peisaj realist, natural;
- cantitatea de pamint folosita, este mult mai mare decit la bonsai;
- radacinile plantelor sint de cele mai multe ori asezate la vedere pe sol, fata de bonsai unde se poate ca radacinile de pe suprafata solului sa lipseasca;
- forma solului are o deosebita importanta;
- se folosesc obligatoriu pietre. Acestea daca nu se potrivesc cu necesitatile modelatorului de saikei, pot fi prelucrate manual pentru a le adapta cerintelor sale. Se permite, inclusiv, formarea acestor pietre din ciment sau alte materiale;
- se pot folosi atit bonsai cat si plante care, prin natura lor, arata ca niste copaci miniaturali, fara a necesita formari speciale;
- plantele sint intotdeauna grupate pe medii sau nevoi specifice de crestere iar asezarea lucrarii se face in punctul cel mai bun pentru dezvoltarea lor. De aceea exista saikei de exterior si saikei de interior;
- saikei nefiind practic o forma de arta definitiva ci doar sa zicem tranzitorie, neavand precum penjingul peisaj chinezesc stiluri si specific al scolilor, permite fiecarui artist sa se exprime in forme libere, originale, conform imaginatiei si indemanarii sale;
- practicantul de saikei va urmarii redarea mesajului estetic si poetic, de catre intreg asamblul, ca o suma a tuturor elementelor ce-l compun, fata de bonsai, unde o singura planta este cea care transmite mesajul si asupra careia se focalizeaza atentia.
Astfel stand lucrurile, saikei, mult mai putin strict, mult mai fara reguli si cu o oferta mult mai mare pentru experiment, pentru non-conformism oarecum, decat bonsai, si-a castigat adepti, simpatizanti, pasionati in intreaga lume, suferind o sa-i zicem deformare de la conceptual initial al parintelui sau Toshio Kawamoto.
Un saikei se poate realiza atat intr-un vas, cat si pe o platforma…

Saikei nu impune austeritatea si simplicitatea bonsaiului. Deoarece saikei este fie creatia imaginatiei autorului, fie reproducerea unui peisaj, el poate cuprinde intreaga gama de sentimente de la melancolia unor pomi singuratici, la bogatia vegetala a unei paduri de-a lungul unui curs de apa.
Saikei clasic urmarea o asezare mai elaborata a plantelor, cat mai apropiata de realitate. Modul de realizare l-am mai prezentat si cu alte ocazii, asa ca nu-l voi mai relua.
Spre deosebire de penjing, suprafetele de apa din saikei sunt reprezentate prin folosirea nisipului si a pulberii de orez, putand folosi plante care seamana cu un copac, nu neaparat care si sunt pomi tineri sau bonsai, insa plantele trebuind sa aiba un ritm de crestere apropiat si solicitari apropiate, avand in vedere ca vor trebui o vreme cel putin, sa convietuiasca in saikei…

Peisajele chinezesti insa, se disting in doua tipuri generale:
1) peisajele panoramice, unde se utilizau plante foarte mici pentru a avea o scara vasta si
2) peisajele care utilizau pietre ce aveau baza taiata, montate pe o tava de marmura foarte putin adanca avand locuri mari de expunere si a tavii, folosind deasupra pomi de marime medie si mica.
Metodele de grupare a plantelor sunt si ele consacrate si stabilite prin principii clare:
1. Plante micsorate de acelasi fel
2. Plante micsorate de diferite feluri
3. Plante micsorate de aceeasi varsta
4. Plante micsorate de varste diferite
5. Plante micsorate de forma similara
6. Plante micsorate de forme diferite
Ca forma, peisajele pot evoca :
1. Cranguri (dumbrave)
2. Pomi
3. Paduri
4. Pomi distantati
5. Pomi tineri
Iar ca forma de relief, pot sugera:
1. Pomi de-a lungul unei costise usoare pe panta unui munte
2. Pomi mocirlosi
3. Pomi de-a lungul coastei
4. Pomi cu poiana
5. Pomi cu curs de apa
6. Pomi pe o colina lina
7. Padure veche
8. Pomi/padure cu o mica carare

Iata cat de clar sunt explicate aceste principii de formare a penjingului peisaj, de dl. Man Lung, marele maestru al scolii Lignan :
“Principiile de baza ale gruparii
O grupare ar trebui sa contina cel putin 3 pomi, urmand a se avea in vedere crearea panoramicului, a senzatiei de adancime si proportionalitate, acordand atentie grosimii pomilor, marimeii trunchiurilor si distantei dintre fiecare pom. Distante egale intre pomi precum si grosimi asemanatoare ale trunchiurilor, vor da o senzatie de falsitate.
Ideal ar fi ca in gruparea de 3 pomi sa se aiba in vedere un pom cu coroana larga si mai inalt, precum si un trunchi cu un diametru mai mare, acesta devenind “pom principal” al compozitiei. Al doilea ar trebui sa fie “pomul lateral”, cel cu dimensiuni mai mici decat primul, dar mai mari decat al treilea. Si in fine al treilea, “pomul complementar”, acesta fiind mai mic decat celalti 2 anteriori. Aceasta ar fi o grupare de baza, care poate fi adaugita cu alti pomi…
Proceduri de grupari
Pune vasul chiar in fata cu partea mai lunga in fata ta. Imagineaza-ti ca acolo sunt linii paralele cu partea cea mai lunga a vasului. Alege liniile paralele in mijloc si masoara 1/3 din lungime pentru stanga si dreapta. Apoi aseaza pomul principal in fata sau spatele acestui punct
Pomii complementari pot fi asezati langa pomul principal dar trebuie sa nu fie pe aceeasi linie paralela ca si pomul principal. Masoara 1/3 din distanta de la linia paralela din mijloc pentru celelalte parti ale pomului principal si aseaza pomul de margine putin in fata sau in spatele acestui punct in directia opusa a pomului principal
Aceasta este probabil cea mai echilibrata forma. Dar bineinteles crescatorii pot varia pozitia pomului de margine asa cum vor. As prefera sa rezum urmatoarele:
1. triunghiul format de cei 3 pomi de baza trebuie sa fie echilateral;
2. pomii trebuie sa nu fie plasati pe aceeasi linie paralela;
3. trebuie sa fie ceva distanta intre oricare 2 pomi.
Grupare de 7
Pomii de baza trebuie sa fie asezati chiar cum am mentionat si alti 4 pomi trebuie asezati in spate sau pe flancuri. Trebuie avut grija sa nu fie asezati in mijlocul vasului sau pe aceeasi linie paralela cu ceilalti pomi.
Ce tocmai am, spus nu este nimic altceva decat un ghid pentru incepatori. Cand ei au devenit familiari cu gruparea, ei pot schimba modelul si vor avea rezultate bune.
In gruparile mari crescatorul poate sparge pomii in doua, trei sau mai multe grupe. Principiile mai sus mentionate se aplica in acest tip de grupare.
Ce poate face un crescator cand este confruntat cu 3 pomi de marime egala? El trebuie sa-i aseze cat mai apropiati cu putinta astfel va focaliza atractia. Acesti 3 pomi iau locul pomului principal care va actiona ca focalizare. In afara de asta, radacinile celor 3 pomi trebuie sa fie facute sa se impleteasca si o parte din ele trebuie sa apara putin deasupra solului. Dupa curatarea plantelor in amplasament, crescatorul apoi, acopera radacinile expuse cu muschi. Dupa ceva timp muschiul va fi indepartat si radacinile care au crescut puternice de acum vor da impresia ca pomii au fost aici de multi ani. Daca, oricum, cei 3 pomi sunt asezati la distanta unul de altul, impresia totala va si slaba si pierduta.

Gruparea este un test sigur de originalitate, arta si realism in bonsai. Un alt avantaj este ca sa-l faci nu costa mult. Mai mult, alegerea modului cum va arata modelul terminat, arata talentele crescatorului in cel mai bun si avantajos mod. As vrea sa mentionez ca in selectarea materialelor ne vom intalni cu pomi fara frunze sau plante ofilite. Pentru un profan, acesti pomi pot parea nefolositori, dar in mainile unui expert in bonsai acestia pot fi ingredientele unei reale lucrari bune de arta. […]Diferenta dintre “penjing” si “bonsai” este ca oricare floare, planta sau leguma cultivata in vas, poate fi considerate un “bonsai”. Dar “penjing” se refera la plante in vase, plante care au fost curatate prin tehnici horticole. Rezultatul este creatia unei lucrari de arta, de ex “ planta in vas cu peisaj” numit “penjing” pe tot cuprinsul Chinei.”

O particularitate aparte a acestor peisaje este asa-zisa tehnica “agatand pe piatra”.
Aceasta tehnica presupune cunostinte si practica superioara, fiind oarecum rezervata marilor initiati in domeniu. Maestrul Man Lung, despre aceasta tehnica, spunea ca “Aceasta ramura de bonsai are propriile trasaturi caracteristice. Daca plantele sunt corect atasate pietrelor ele vor fi foarte expresive ca frumusete naturala si o evocare poetica a imaginii [..] Este mai bine sa descurajez incepatorii sa invete aceasta munca de o calitate superba care este greu de produs. Dar apoi drumul catre succes in orice forma al artei este incurcat.”
Tehnica urmareste reproducerea la scara peisajului miniatural, a acelor piscuri ce au pe costisele lor pomi agatanzi de piatra, ce prin radacinile lor, beneficiaza mai mult de soare decat de sol si apa, chirciti de virtregiile naturii, dar atat de darzi si hotarati sa traiasca …

Tot conform spuselor aceluiasi Man Lung, cand se aborda tehnica “agatand de piatra”, trebuie avute in vedere 2 importante apecte:
“1. In alte tipuri de bonsai, dupa ce plantele au fost puse in vas, ele pot fi mutate si replantate. In cazul plantelor agatand piatra aceasta nu functioneaza, pentru ca o data plantat, pomul nu poate fi rearanjat. De aceea crescatorii trebuie sa se gandeasca cu atentie daca plantele se potrivesc cu pietrele si daca pozitia plantei este potrivita inainte sa termine asezarea plantei. Plantele pentru agatand de piatra, trebuie sa fie cel mai bine complet crescute odata ce nu se va putea schimba forma intre 3-5 ani si pietrele folosite trebuie sa fie pietre tari solide.
2. Plantele agatate pe pietre tind sa creasca mai repede absorbind caldura din pietre. Forma lor este mult mai predispusa la schimbare si radacinile incalzite se usuca mai repede. Trebuie acordata atentie la udarea adecvata a plantei. Putem experimenta cu 2 plante al aceleiasi specii in stadiu similar de crestere prin punerea unei plante in sol in vas si alta pe piatra. Dupa 3-5 ani planta agatata pe piatra va fi gasita crescuta mai inalta si mai puternica. De aceea trebuie sa ai in mana plante care sunt complet crescute si care doar se potrivesc la pietre. La acest stadiu, atentia trebuie acordata la controlarea cresterii lor si aranjarea frecventa. De obicei plantele agatand pe piatra vor inceta cresterea dupa o perioada de aproximativ 5 ani.

Se poate observa ca sunt multi pomi batrani ca pinii si brazii ce cresc in varful muntilor cu o parte mare a radacinilor lor agatate de pietre. Sunt de asemenea numerosi mici pomi agatand pe piatra, pe creasta, care supravietuiesc conditiilor severe de vreme in ciuda faptului ca se hranesc mai mult cu soare si ocazional cu ploaie.”
Iar ingrijirea penjingului trebuie sa se ghideze dupa urmatoarele:
“1) Plantele proaspat luate din salbaticie sunt mai bine cultivate intai in pamant pt ca ele sa poata obtine hrana din pamant, care ii va ajuta sa creasca repede. Cand ramurelele si foliajul au crescut, pomul poate fi mutat.

2) Cand un pom a fost mutat, el trebuie format prin curatare. Pentru ca trunchiul si ramurile sa poata avea o aparenta de varsta inaintata cu forta, metoda “creste si curata” trebuie folosita; cand prima sectiune a ramurii a crescut la marimea dorita, trebuie sa fie curatata (taiata) asa incat ramura sa poata creste de acolo.
Cu privire la penjingul agatand pe roca, trebuie retinut ca piatra folosita trebuie sa fie potrivita si radacinile plantei trebuie sa fie incrustate (inradacinate) ferm in crapaturile pietrei pentru a da impresia de pom stravechi crescut din piatra.

3) Cand aceasta parte din ramura s-a dezvoltat iar la marimea dorita, este din nou curatata (taiata) asa ca o a doua parte de ramura poate creste. Acest proces se repeta de cateva ori si pitorescul penjing incepe sa se formeze.

4) Fiecare specie de planta are propriile cerinte de sol. Unele specii trebuie sa aiba pamantul schimbat in fiecare an, pe cand altele nu au nevoie de schimbarea pamantului la cativa ani. Solul amestecat, daca este din pamant si nisip sau pamant de munte sau sol fertilizat, trebuie intai sa fie uscat in caldura soarelui pentru a omora insectele inainte de utilizare. Fertilizarea si pastrarea vor fi diferite pentru specii diferite.

5) Iarna este recomandat sa pastrezi in interior acele plante care nu pot sta in frig intens. Alternative, vasul poate fi asezat in gauri sapate in pamant cu marginea vasului asezata usor deasupra pamantului, sau un acoperis transparent de plastic poate fi folosit pentru a acoperi plantele, toate protejandu-le de vant.

6) Asa cum unii penjing nu pot sta in frig intens sau vant puternic iarna, altii nu pot sta in caldura soarelui vara. Aceste plante trebuie ingrijite corespunzator.

7) Pulverizatoarele impotriva insectelor trebuie folosite regulat pentru a indeparta insectele ce dauneaza penjingului, si solul trebuie sa fie deasemenea dezinfectat. Ingrijire speciala trebuie acordata inflorescentelor si aparatiei fructelor la plante.

8) Cu privire la aparitia florilor la plante in general, imbobocirea lor poate fi grabita sau intarziata prin metode variate. Daca este asteptat ca florile sa vina devreme in iarna, plantele trebuie asezate in soare peste zi si tinute la caldura in casa noaptea, sau, in absenta unei calduri in casa, planta trebuie sa fie tinuta in interior si umezita cu vapori (aburi) dintr-un vas incalzit. Daca este dorit ca floarea sa imboboceasca tarziu, planta trebuie asezata in zona rece unde frigul si vantul iernii vor intarzia imbobocirea florii.

9) Cele mai multe penjing cer udarea o data pe zi in conditii normale de vreme. In caldura verii si in vremea de toamna uscata, udarea trebuie sa fie facuta de doua ori: o data dimineata si o data seara. Pe vreme foarte umeda, udarea trebuie sa fie facut in concordanta cu conditiile de sol. Cand planta este mutata prima data sau dupa ce solul este schimbat prima data, planta trebuie sa fie udata adecvat imediat.

10) Cu exceptia catorva specii de penjing care au nevoie de atat de multa apa incat planta trebuie asezata in umezeala, cele mai multe specii de penjing nu necesita prea multa udare si trebuie sa fie drenate pt ca radacinile sa nu fie vatamate. Aceasta poate fi facut prin asezarea unei bucati de vas sparta sau fir de sfoara pt a drena si apoi, dupa ce este pus nisip la suprafata vasului, solul este completat.

11) Cand solul de la penjing a fost schimbat, ii ia ceva timp ca radacinile sa se aseze (inradacineze, fixeze) ferm in noul sol. Expunerea la lumina puternica a soarelui este de evitat si planta trebuie asezata intr-un loc rece bine-ventilat pentru aprox. 10 zile. De asemenea fertilizatorii nu trebuie sa fie folositi timp de 1 luna. In sezonul ploios sau in iarna rece severa cele mai multe plante sunt in stare de hibernare si solul nu trebuie sa fie fertilizat.

12) Cand schimbi solul, ingrijirea trebuie sa fie acordata sa indepartezi cam 1/3 din sol in timp de retine partea ce ramane in jurul radacinilor decat daca este gasit solul nesanatos, in care caz vechiul sol trebuie indepartat. In orice caz, zona radacinilor trebuie sa fie inmuiata in solutie cu insecticide pentru a indeparta pesticidele inainte ca planta sa fie mutate.

13) Orice radacina putrezita trebuie taiata. In orice caz, vechile radacini pregatite (aranjate) asa incat noile radacini se pot dezvolta pentru a da mai multa nutritie plantei.”(Despre penjing- Man Lung)

Ar trebui sa mentionez ca in cadrul penjingului peisaj, exista si penjingul de piatra, adica peisajele formate din asezarea pietrelor, generand privitorului o senzatie de vastitate infinita, in care imaginatia poate hoinari in voie. Pietrele sunt asezate atfel incat sa se evidentieze discret textura acestora, creand astfel munti grandiosi in prim-plan si varfuri mici ce sugereaza indepartarea, asezate in spate, ornate cu mici statuete de lut, menite sa acentueze perspectiva. In aceste mini peisaje nu se cauta imitarea naturii ci prin crearea unui joc de spatii goale si pline, lasa privitorului senzatia vastitatii spatiului si linistea armoniei naturii.
Ca istoric al acestui tip de penjing, Albert Karin in articolul sau “Peisajele din pietre si piatra” ne spune:
“Desi practica gruparii pietrelor impreuna pentru a forma un peisaj dateaza de acum cateva secole, penjingul piatra asa cum il stim azi este relativ o creatie recenta. Cu cateva decenii in urma, artisiti din Shanghai au inceput sa experimenteze cu noi stiluri, infuzand arta traditionala cu noua vitalitate. Shanghai aparand ca, centru conducator a piesajelor de piatra. Folosirea tavilor din marmura alba de forma rectangulara sau ovala in loc de vasele de teracota sau glazurate au angajat anticipat considerate ca fiind o cruciala inventie. Rama joasa a tavii expune partea de jos a pietrelor deschizand noi posibilitati de expunere artistica. Tavile plate au reafirmat sensul de adancime (profunzine). Marmura alba a adus eleganta. Mai mult, culorile ei au subliniat legatura dintre penjing si pictura. Amandoua artele sunt create impotriva fundalului alb.
Scrierile istorice indica ca practica aranjarii pietrelor ca munti in miniatura in vase, dateaza din timpul dinastiei Song (960-1279 D.C.) poate chiar mai devreme. In multe feluri, penjingul piatra poate fi vazut ca o extindere a scenelor cu munte si apa intalnite in arta chinezeasca a gradinaritului. Pietre formand munti sau grote, in contrast cu apa, sunt elemente indispensabile in gradinile clasice chinezesti, indubitabil una din cele mai unice contributii pe care chinezii le-au facut constructiilor de gradini. Ele apar in gradini mai devreme de dinastia Han (202 inainte de C. – 220 dupa C) si s-au nascut din dorinta de a crea si admira natura si fenomenele naturale in imediata apropiere. O gradina chinezeasca este o compozitie atenta a microcosmosului in oglinda cu macrocosmosul. Penjingul piatra este miniatura mult mai abstracta a unei gradini.
Pietrele nu servesc doar ca material brut in crearea unui peisaj. Formele curioase ale pietrelor sugestioneaza spirite, dragoni sau creaturi in viata, care au intrigat chinezii de la inceputurile civilizatiei lor si au fost frecvent tema in folclorul timpuriu. Aprecierea mineralelor ca arta cu forma abstracta a gasit intai apogeul pe durata erei Tang (618-906 dupa C), cand pietrele neobisnuite au devenit teme de colectie si cand erau celebrate in poezii si eseuri literare. Pasiunea s-a intensificat pe masura trecerii secolelor. Cautarea celor mai bune pietre de sub soare s-a lansat in timpul imparatul Hui Zong din dinastia Song exemplificand triumful modei in acea perioada. Hui Zong a incredintat un reprezentant guvernamental special cu aceasta sarcina foarte importanta, si acea persoana a lucrat cu un zel exceptional si cu totala nesocotire pentru nevoile populatiei locale. Transportarea pietrelor alese a avut prioritate capitala fata de toate celelalte transporturi. Din cauza conflictelor interne, oricum, unii dintre bolovanii alesi pentru delectarea imparatului au ramas aproape de locul lor de origine, inima culturii gradinaritului chinez, si pot fi admirate si azi acolo.
In arta gradinaritului, piscurile de calitate remarcabila au fost tratate ca monumente naturale. Pentru aceste zile, unele specimene sunt expuse in pavilioane deschise, de-a lungul aleilor sau elesteelor, cursurilor apelor. Cea mai ravnita din toate gradinile cu pietre este piscul Taihu, numit dupa lacul din provincial Jiangsu (Tai Lake) pentru a carui baza obisnuiau sa fie culese. Acesti bolovani sunt formatiuni de calcar care au silueta groteasca, contur neregulat, gauri ca ochi, si bogate in pesteri ce corespund intre ele si conecteaza trecatorii care sunt invitati mental la explorare.
Pe cand piesele de piatra cu atractivitate speciala au fost expuse in gradini, pietrele mici au fost aduse in interior si plasate pe masute de lemn rosu, onorand clasele sau atelierele scolarilor. Subtilitatea artei de apreciere a pietrei, cunoscut in vest ca “suiseki”, o traducere a termenului japonez, au fost o parte integrala a culturii chineze pentru cateva sute de ani.
Este inca foarte vie astazi. Pietrele sau bolovanii individuali aduc placere prin frumusetea naturala ce coexista cu peisajele din piatra. Desi similare in atractivitatea peisajelor piatra, aceste specimene individuale de piatra nu sunt considerate ca o varietate de penjing. O piatra poate constitui un “jing”, o scena naturala, in care caz termenul “penjing” poate fi apropiat. Poate, oricum, sa aduca in minte o idee mai abstracta. Dand largimii posibilitatea de exprimare artistica, chinezii se refera la tavile cu pietre ca “gong shi” sau “wan shi”, adica “pietre pentru a fi admirate” sau “pietre pentru a fi colectionate”.
De-a lungul anilor, pietrele au fost venerate in China pentru o suma de motive. Pietrele se bucurau de un loc special acordat lor in inima umana pentru forma, culoarea, voluptatea lor sau sunetul splendid pe care le emit cand sunt lovite. Traditional, pietrele cu suprafata erodata si aspect atractiv au fost cele mai cautate. Ele au fost celebrate pentu capacitatea lor de a simboliza virtutile omenesti sau pentru calitatea lor de a sugera efemeritatera vietii si a acestei planete. Ele au fascinate oamenii deoarece apar ca o dovada vie a fortei creative a cerului si pamantului. Prin calitatea lor de a sugera puterea, piesele de piatra superioara au condus perceptia privitorului dincolo de ingustimea limitelor, a realitatii imediate, in regatul intuitiei si nedefinitului, generand o patrundere filozofica proaspata in cadrul natural a tot ceea ce este.”

Acum vorbind putin despre modul efectiv de plantare si alcatuire a unei paduri in miniatura sau a unui peisaj bonsai, tinand cont si de cele spuse mai sus de Karin Albert, regulile nu par a fi complicate.
In general, fara a intra prea tare in amanunt, lucrurile stau cam asa:
Padurile de bonsai creaza o priveliste minunata sau imagineaza o miniatura perfecta de padure; cu toti bonsaii, ar trebui sa arate ca o fotografie a unei paduri de bonsai, ca o reala padure in crestere. Padurea poate fi o compozitie mica din trei pomi sau o padure deasa de peste 101 pomi. In fiecare caz, padurea din vas, indiferent de marime apare ca o infinita varietate a unui grup ce deschide o creatie artistica.
Regulile de baza ale bonsailor se aplica pentru a obtine o padure bine proportionata.
Va faceti o imagine clara a ce doriti sa realizati! Un creion, o coala de hartie si faceti o schita ce va va fi utila apoi! Eventual o poza a unui peisaj/padure este mai mult decat bine-venita!
Trebuie sa avem o platforma. Platforma este suportul pe care se vor planta plantele. De obicei aceasta este facuta dintr-o placa de gresie, de ciment etc. Puteti sa va faceti singuri o asemenea placa: ciment, nisip, o plasa de sarma pentru a o arma si doua- trei bucati de teava de plastic sau lemn pentru a pozitiona gaurile de scurgere si o folie de plastic pe care puteti turna cimentul( care va recomand sa nu fie apos). Aveti grija cand turnati placa, sa ridicati marginile un pic, cam 0,5 cm fata de interiorul placii, astfel pamantul nu va curge impreuna cu apa cu care veti uda plantele ….
In al doilea rand, trebuie sa va gasiti niste plantute sanatoase, destul de mature pentru a putea forma un grup de pomisori cu aspect de padurice. Prin ciupiri si taieri repetate, veti reusi sa aduceti pomisorii cat mai aproape de imaginea lor din natura. Daca incepeti cu pomi deja formati separati in vase, este bine ca sa-i tundeti astfel ca partea lor ce va fi expusa spre exteriorul vasului sa ramana cu ramurile formate, iar la partea dinspre interiorul vasului sa o scurtati sau chiar sa o tundeti destul de drastic. Si in natura, daca veti privi atenti, o sa vedeti ca la liziera padurii, pomii au ramurile mai lungi inspre exteriorul padurii si mai scurte inspre interiorul acesteia.
Pentru a crea un aspect stratificat al padurii din vas, puteti sa tundeti pomisorii astfel: cei de pe margine asa cum am spus mai sus, iar cei din interior, sa le “ridicati” coroana undeva la jumatatea celor de la margine. In felul acesta veti crea impresia de adancime(perspectiva), necesara unui peisaj in ghiveci.
Datorita scolii japoneze, au aparut niste reguli foarte stricte de apreciere a unei asemenea lucrari.
O prima regula ar fi ca plantele sa aiba un numar impar. Aparent ar parea fara nici o logica aceasta regula, insa daca incercam sa aflam sensul acestei reguli, vom vedea ca este mai usor sa faci ca peisajul din vas sa para mai natural dintr-un numar impar de plantute, decat daca am folosi un numar par de plantute. Astfel, daca avem palcuri de plante, acestea vor fi impare, formate la randul lor dintr-un numar impar de plante.
Modul de asezare al plantelor este indicat a fi astfel incat din orice unghi am privi sa se poata vedea toate plantele. Deci nu o asezare in linie a plantelor, intrucat nu vom putea vedea plantele care sunt in alcatuirea peisajului nostru. O asezare de tip triunghi, in varfurile triunghiului fiind cate o planta, ar putea rezolva acest aspect. Este adevarat ca intr-o padure, pomii cresc fie perpendicular pe sol, fie inclinati, insa trebuie sa avem in vedere faptul ca spatiul mic trebuie sa creeze perspectiva necesara unei paduri adevarate.
De aceea, trebuie urmarit sa inclinam trunchiurile in asa fel ca chiar daca dintr-un anumit unghi plantele ar parea aliniate ca pozitionare a tulpinilor, insa prin inclinarea acestora sa se poata vedea. Astfel daca avem un pomisor plantat perpendicular pe vas, al doilea ar trebui plantat sub o inclinare mai mica de 90 grade fata de vas.
Distantele dintre pomisori trebuie sa nu fie prea mici, caci radacinile se dezvolta in timp si o data cu ele si planta ia in grosime si nu cred ca vrea cineva ca padurea lui din vas sa ajunga intr-o perioada mica de timp o tufa sau o ingramadire de bete!
Trebuie tinut cont ca pomisorii au nevoie de spatiu nu numai pentru a creste ci si a-si dezvolta ramurisul si acolo unde nu are lumina, planta se usuca. Prin urmare, o distanta rezonabila intre copacei va va ajuta sa creati o padure sau un peisaj cu plante sanatoase si pe care le veti tunde mai usor, avand loc sa va strecurati printre ele. Mai trebuie avut in vedere faptul ca spatiul dintre pomi influenteaza cantitatea de lumina ce penetreaza in padure si este reflectata in dezvoltarea ramurilor. Pomii batrani au un spatiu mai larg intre ramuri cu cat sunt mai indepartate de trunchi. Pomii tineri sunt mai plini. Plinatatea ramurilor este dependenta de lumina soarelui primita. Pomii mai tineri(in cazul nostru mai subtiri) se pun pe margine,iar cei mai grosi, mai batrani inspre centrul padurii. De asemenea, trebuie observat ca in natura si este indicat a reproduce si in peisajul pe care-l creem, pomii nu cresc la distante egale, fiind grupari de pomi si intr-o padure, adica zone unde pomii sunt mai apropiati si zone unde acestia sunt mai rari, nu pe baza unui algoritm prestabilit ci aleatoriu. Distanta dintre pomi in cadrul grupului trebuie sa varieze si astfel obtinem o aparenta de natural.
Pentru a crea un aspect cat mai apropiat de realitate, trebuie tinut cont de faptul ca intreg peisajul este necesar a avea un element central, nu in sensul pozitionarii in centru a ceva care sa atraga atentia, ci in sensul creeri unui element care sa atraga privirea, pozitionat nu neaparat in centrul lucrarii. Pentru paduri de exemplu, se foloseste un grup de 3 pomi sau un pom mai mare care este numit "principalul", restul compozitiei formandu-se in jurul acestuia. In cazul peisajelor, este mai simplu, putand forma ca "principal" o stanca, un munte etc.
Mai este un aspect de care trebuie tinut cont: radacinile. Radacinile plantutelor in timp se vor uni intre ele, ajungand sub sol, la o platforma formata din radacini. Acest lucru trebuie avut in vedere cand veti planta pomisorii, caci la o prima reactie plantele se vor respinge intre ele, si daca sunt de aceeasi specie se vor tolera, insa daca veti face o padure sau un peisaj cu specii diferite, va trebui sa tineti cont de plantele care se agreeaza intre ele si care nu.
Dimensiunile trunchiurilor, trebuiesc avute in vedere pentru a putea crea senzatia de adancime. Aveti in vedere ca tulpinile situate in spatiu mai apropiat, sunt mai groase iar cele mai indepartate sunt mai subtiri (din cauza distantei lucrurile mai indepartate par mai mici), iar intr-o padure nu toti pomii au aceeasi grosime. O asezare prea ordonata a plantelor nu va da impresia de padure naturala, o asezare prea la intamplare a plantelor va da senzatia de neglijenta diminuand valoarea estetica a muncii celui ce se incumeta sa faca o platforma peisaj. Pentru a elimina cele doua inconveniente o observare atenta a padurilor din natura ar fi utila, iar o schita sau o poza este uneori mai mult decat necesara.
Am vazut de curand la cineva cateva platforme dupa parerea mea foarte reusite, acel cineva comercializand platforme executate dupa peisaje reale, la comanda, ce-i drept....
In cazul in care in peisaj doriti sa includeti si alte elemente decat plante (de ex. stanci, casute, statuete etc.). Elementele precum stancile, muntii se lipesc de platforma. Trebuie sa tineti cont de scara la care sunt plantele, astfel ca sa nu existe o discrepanta intre dimensiunile elementelor peisajului, peisajul in ansamblul sau si plantele folosite, avandu-se in vedere si ritmul de dezvoltare al plantelor folosite.
Acum, daca nu gasiti stanci sau bolovani adecvati, nu va ingrijorati, ca va puteti produce singuri. O platforma de lemn, in care bateti niste cuie si niste bete vertical infipte in respectiva placa, un tifon pe care il intindeti, il incarcati cu ciment si ajustati pe ici pe colo sa para a stanca si gata! Dupa ce se usuca, scoateti lemnele si placa de lemn de dedesubt cu grija, cu un bat cu un tifon in varf, inmuiat in vopsea alba sau crem si poansonati lucrarea din ciment, si uite asa ati obtinut o stanca veritabila!
Daca vreti sa va creati pe placa voastra un damb, un deal, pe care veti plata pomisori, folositi un lut argilos, il udati si va formati relieful dorit. Apoi il puneti pe placa, il presarati cu compostul in care vor fi asezate plantele, acoperiti totul cu muschi si uite asa, veti avea un deal inverzit si cu pomisori pe el!
In loc de iarba va recomand cu caldura sa folositi muschiul de pamant, de piatra etc., precum si alte tipuri de plante nelemnoase, avand in vedere culorile diferite si marimile diferite ale acestora, putand crea astfel in peisajul vostru acel lastaris(tufe etc.) specific padurilor.

In cazul in care doriti a face o plaja de exemplu, puteti folosi cu incredere nisipul si nisipul colorat pentru a face acele elemente specifice unui peisaj plaja, adica spuma valurilor sparte de tarm si valurile de langa tarm. Dupa ce asezati nisipul in pozitia dorita, dati un spray de lac deasupra nisipului, pentru a-l fixa. In peisajele marine sau care reproduc si cursuri de rauri, fluvii s.a.m.d., se utilizeaza o placa de sticla mai groasa sau plastic alb, bleu, galben pal etc. pe care se fixeaza elementele platformei, suportul ajutandu-va in ansamblul peisajului, la a crea senzatia de luciu al apei.
Udarea unei astfel de paduri sau peisaj se face pentru plante prin stropire cu jet pulverizat iar la baza plantelor o stropitoare nu face rau, pastrandu-se aceleasi particularitati de udare, ca la toti bonsai-i!
E important ca dupa ce ati alcatuit paduricea sau peisajul, sa puneti vasul in semiumbra o saptamana si abia apoi, treptat, sa-l mutati intr-un loc mai luminos si in cele din urma, daca doriti, in plin soare..

In concluzie, asa cum spune Pauline Muth, trebuie sa tineti cont de urmatorii pasi:
"1. aseaza toate materialele pe o masa. Acorda o atentie speciala pt prevenirea scurgerii apei in afara daca plantele au radacini dezgolite
2. taie o singura piesa din plastic pt. a ajusta interiorul fundului tavii(e vorba de sita de la fundul vasului). Trebuie asezat asa incat sa nu faca bucla in tava
3. aliniaza pomii de la mare la mic
4. leaga trunchiul principal al fiecarui pom
5. verifica sistemul de radacini. Radacinile fibroase se vor dezvolta in timp. Pentru a promova dezvoltarea lor, taie orice radacina pivot(radacina principala, care creste vertical in sol) pentru a conserva radacinile laterale fine. Inca odata fii atent sa protejezi radacinile sa nu se usuce. Radacinile dezgolite pot fi anexate cu sol jilav in hartie de ziar scufundand radacina. Pomii deja crescuti in vas trebuie mutati din vas si scufundati. Sistemul de radacini trebuie asezat in hartie jilava sau intr-o teaca mica de plastic legat in acest loc. Asta va face mai usor sa schimbi locul intr-o tava mai tarziu.
6. aranjeaza pomul scufundat in tava ta . Pomul de calibru (dimensiune) mai mare va fi pomul principal si trebuie asezat primul. Si materialul mic si pomilor dezvoltati le va fi ajustata inaltimea dupa plantare. Cand plantezi pomii, retine urmatoarele:
- pomul principal trebuie plantat mai sus pe un grund pt a capata interes si inaltime
- pomii sunt asezati in vecinatate sau in grupuri indepartate in ordine descrescatoare in functie de diametru
- distanta dintre fiecare pom trebuie sa varieze. Nu asezati pomii direct in fata, in spate sau in lateralul celuilalt pom.
- Stabiliti privelistea pe care padurea o va oferi. Daca aranjati padurea ca si sum ati fi aproape de ea, pune pomii mai mari in fata. Pentru o priveliste la distanta, pune pomii mai mari in spate.
7. dupa dezvoltarea amplasamentului, stabileste diagrama asezamantului si muta pomii. Cand muti pomii foloseste un marker pt a indica unde va fi asezat fiecare pom.
8. daca necesita legaturi de stabilizare a radacinilor, pune firele prin grila de la fund de la marcajul pt fiecare pom. Intoarce usor pt a preveni incurcarea firelor pe masura ce lucrezi. Pomii mai mari pot necesita 2 fire.
9. dupa ce toate firele au fost pozitionate aseaza ecranul cu fire inapoi in tava si leaga intregul ecran in tava folosind fire aduse pt drenarea gaurilor.
10. daca folosesti argila lutoasa pentru a crea cota (ridicatura), aseaza solul ingrasamant in pozitia lui. Dupa ce lutul a fost asezat, pune un strat de pamant de bonsai cu granulatie mare pentru a acoperi ecranul urmat de tipul de pamant de care padurea de bonsai are nevoie.
11. urmarind diagrama ta, pune fiecare pom incepand cu nr.1, in locul lui si leaga-l pe fiecare la locul lui. Cu grija intinde radacinile. Imprastiind pudra de radacina pe fiecare radacina vei ajuta in dezvoltarea radacinii. (daca folosesti pudra de radacina, este indicat sa utilizezi manusi…)
12. adauga mai mult sol si betisoare pt a muta pachetul aerian. Continua sa adaugi sol si contureaza suprafata. Adauga muschi si orice plante acum.
13. uda temeinic folosind amestec de lichid de transplantare cu apa.
14. ajusteaza trunchiurile inclinand trunchiul (si ramura legata daca exista) si taie fiecare pom la inaltimea propice. Retine ca trebuie sa formezi acele diferente in inaltime elagand pentru crestere fiecare pom in parte. Fii sigur ca exista ramura sub fiecare varf taiat. Dichiseste pentru a stabili silueta triangulara (triunghi cu laturi inegale - scalen)
15. aseaza padurea in semiumbra pentru o saptamana, apoi mut-o in soare total. Spray-aza trunchiul cu lichid fertilizator diluat. Ai grija cand uzi. Tava plata retine apa mai mult decat vasele adancite. Apa in exces poate cauza putrezirea radacinii.

Ai grija sa aranjezi ramurile asa cum au nevoie pentru o buna ramificare. Indeparteaza firele inainte ca acestea sa se incarneze in pomi. Re-leaga daca este nevoie.

Padurea trebuie fertilizata asa cum fertilizezi orice bonsai. Padurea nu are nevoie sa fie transplantata cativa ani. Verifica cresterea radacinii in fiecare primavara."

Daca vastitatea peisajului include existenta unui singur pom, caci exista penjing peisaj si cu un singur pom, putem intruni mai multe tehnici de modelare/formare a pomisorului, astfel ca peisajul sa trimita privirea spre adancimea lui, ornand peisajul cu statuete sau alte elemente ce sa creeze aceasta senzatie, folosind si alte materiale decat cele consacrate, cu scopul de a da naturalete spatiului.

RO-BONSAI MAGAZIN

2010-04-26T11:05:00.000-07:00

a aparut numarul 2 al revistei RO-BONSAI MAGAZIN. Il puteti viziona la aceasta adresa http://www.calameo.com/read/000125361ccd71e6d9917